- înjunghia
- ÎNJUNGHIÁ, înjúnghii, vb. I. tranz. 1. A vârî un cuţit, un pumnal sau alt obiect cu lamă ascuţită în cineva; a junghia; spec. a tăia, a ucide un animal. ♢ refl. recipr. S-au înjunghiat la beţie. 2. (La pers. 3) A simţi sau a provoca o durere ascuţită, un junghi. [pr.: -ghi-a] – În + junghi.Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98ÎNJUNGHIÁ vb. 1. a (se) tăia, (pop.) a (se) junghia, (reg.) a (se) cuţita, a (se) încuţita. (S-au înjunghia la un chef.) 2. v. tăia. 3. (med.) (pop.) a junghia, (fig.) a săgeta, (reg. fig.) a puşca. (Îl înjunghia în spate.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeÎNJUNGHIÁ vb. v. jertfi, sacrifica.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeînjunghiá vb. (sil. -ghi-a), ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. înjúnghii, 3 sg. şi pl. înjúnghie (sil. -ghi-e), 1 pl. înjunghiém: ger. înjunghiínd (sil. -ghi-ind)Trimis de siveco, 28.02.2009. Sursa: Dicţionar ortograficA ÎNJUNGHIÁ înjúnghii tranz. 1) (fiinţe) A ucide sau a răni cu o armă albă. 2) fig. A înţepa, provocând o senzaţie de durere ascuţită (ca de junghi); a săgeta. /în + a junghiaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.