îngheţa

îngheţa
ÎNGHEŢÁ, înghéţ, vb. I. 1. intranz. (La pers. 3) A se preface în gheaţă. ♢ expr. A-i îngheţa cuiva inima (sau sângele în vine) = a înlemni, a încremeni. ♦ (Despre sol) A se întări, a se învârtoşa din cauza îngheţului. 2. intranz. şi tranz. fact. A degera, a amorţi sau a face să degere, să amorţească de frig. 3. intranz. fig. A încremeni. a înlemni, a înmărmuri (de frică, de emoţie). – lat. inglaciare.
Trimis de valeriu, 04.11.2007. Sursa: DEX '98

A îngheţa ≠ a (se) dezgheţa, a (se) topi
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ÎNGHEŢÁ vb. 1. a se solidifica, (înv. şi reg.) a (se) slei, (reg.) a se prinde, (înv.) a se strânge. (Râul, apa a îngheţa.) 2. a congela. (îngheţa un aliment.) 3. a degera. (A îngheţa în mijlocul câmpului.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

ÎNGHEŢÁ vb. v. împietri, încremeni, înlemni, înmărmuri, înţepeni, paraliza.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

îngheţá vb., ind. prez. 1 sg. înghéţ, 3 sg. şi pl. îngheáţă; conj. prez. 3 sg. şi pl. înghéţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNGHEŢÁ înghéţ 1. intranz. 1) (despre unele lichide, în special despre apă) A se preface în gheaţă (la o temperatură mai joasă de zero grade); a deveni gheaţă. 2) (despre corpuri care conţin apă) A se întări din cauza temperaturii mai joase de zero grade. 3) (despre părţi ale corpului) A deveni insensibil din cauza frigului; a amorţi de frig; a degera. 4) (despre oameni şi despre animale) A muri din cauza temperaturii prea scăzute. 5) fig. A pierde capacitatea de a se mişca (din cauza unor emoţii puternice); a rămâne nemişcat; a împietri; a înlemni; a înmărmuri; a încremeni. ♢ A-i îngheţa cuiva inima (sau sângele în vine) a încremeni (de spaimă). A-i îngheţa cuiva vorba pe buze a nu mai putea scoate nici o vorbă. 2. tranz. 1) A supune îngheţului; a preface în gheaţă. 2) A face să amorţească de frig. 3) fig. A face să rămână nemişcat; a încremeni. /<lat. inglaciare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ÎNGHEŢÁ vb. I. În gastronomie, a răci puternic un aliment pentru a-l solidifica, respectiv a căpăta aspect de gheaţă sau de îngheţată; în expr. curentă: a pune un aliment pentru un anumit timp la congelator pentru a îngheţa, cf. fr. g l a c e r , engl. t o i c e .
Trimis de gal, 20.06.2005. Sursa: DGE

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • bocnă — BÓCNĂ s.f. (pop. şi fam.; în expr.) A fi (sau a se face, a îngheţa) bocnă = a îngheţa tare. – et. nec. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98  bócnă s. f. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  …   Dicționar Român

  • congela — CONGELÁ, congelez, vb. I. tranz. A face ca un lichid să se solidifice; a face să îngheţe.** A supune un aliment acţiunii frigului pentru a l conserva. – Din fr. congeler, lat. congelare. Trimis de irene bujenita, 14.09.2003. Sursa: DEX 98  A… …   Dicționar Român

  • degera — DEGERÁ, déger, vb. I. intranz. 1. A suferi o degerătură; a amorţi de frig. 2. (Prin exagerare) A i fi cuiva foarte frig, a tremura de frig. 3. (Despre plante, fructe, legume) A se strica prin îngheţare; a îngheţa. – lat. degelare. Trimis de dante …   Dicționar Român

  • îngheţat — ÎNGHEŢÁT, Ă, îngheţaţi, te, adj., s.f. 1. adj. (Despre lichide) Transformat în gheaţă; acoperit cu o pojghiţă de gheaţă; (despre sol) întărit, învârtoşat din cauza îngheţării. ♦ (Despre legume, fructe, carne etc.) Congelat. ♦ Înţepenit, amorţit… …   Dicționar Român

  • rebegi — REBEGÍ, rebegesc, vb. IV. intranz. A amorţi, a îngheţa de frig; a se zgribuli de frig. ♦ refl. A slăbi, a arăta rău. – Din magh. rebegni a tremura . Trimis de claudia, 07.07.2004. Sursa: DEX 98  REBEGÍ vb. v. zgribuli. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • slei — SLEÍ, sleiesc, vb. IV. 1. refl. (Despre substanţe grase; la pers. 3) A se închega, a se solidifica (prin răcire). ♦ (pop.; despre apă şi alte lichide) A îngheţa. 2. tranz. A seca o fântână (pentru a o curăţa). ♦ fig. A secătui pe cineva sau ceva… …   Dicționar Român

  • dezgheţa — DEZGHEŢÁ, dezghéţ, vb. I. refl. 1. (Despre lichide îngheţate; la pers. 3) A redeveni lichid, a înceta de a mai fi îngheţat; (despre corpuri îmbibate cu apă îngheţată) a se muia la căldură (prin topirea lichidului pe care îl conţin). ♢ tranz.… …   Dicționar Român

  • lemn — LEMN, (2, 3) lemne s.n. 1. Ţesut conducător al unor plante superioare, alcătuit din trahee, parenchim şi fibre cu lignină, folosit ca material de construcţie, drept combustibil etc. ♢ expr. A fi de lemn (sau ca lemnul) = a nu simţi nimic, a fi… …   Dicționar Român

  • nigra — SÂNGE, (5) sângiuri, s.n. 1. Substanţă lichidă de culoare roşie, compusă din plasmă şi din globule (albe şi roşii), care circulă prin vine şi artere, asigurând nutriţia şi oxigenarea organismului la animalele superioare. ♢ Animal cu sânge rece =… …   Dicționar Român

  • prinde — PRÍNDE, prind, vb. III. I. 1. tranz. A apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc. ♢ expr. Parcă (l )a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune când cineva are o bucurie mare, neaşteptată. ♦ (Despre animale) A apuca cu… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”