înfăşura

înfăşura
ÎNFĂŞURÁ, înfăşór, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) acoperi strâns de jur împrejur cu o pânză, cu o învelitoare, cu un material izolant etc. 2. tranz. fig. A cuprinde, a învălui. 3. tranz. şi refl. A (se) încolăci. ♦ tranz. A depăna (pe un ghem, pe un fus etc.). 4. refl. (fam.) A se învârti de colo până colo; a da târcoale. [prez. ind. şi: infắşur] – lat. in-fasciolare (< fascia).
Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX '98

A (se) înfăşura ≠ a (se) desfăşura
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

A înfăşura ≠ a desfăşura
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

A se înfăşura ≠ a se dezvălătuci
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ÎNFĂŞURÁ vb. 1. v. depăna. 2. v. încolăci. 3. v. în-cinge. 4. v. înveli.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ÎNFĂŞURÁ vb. v. împresura.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

înfăşurá vb., ind. prez. 1 sg. înfăşór, 3 sg. şi pl. înfăşoáră; conj. prez. 3 sg. şi pl. înfăşoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNFĂŞURÁ înfăşór tranz. 1) A face să se înfăşoare; a învălătuci; a încolăci. înfăşura aţa pe mosor. 2) A înveli de jur împrejur; a învălătuci. 3) fig. rar A cuprinde din toate părţile; a cotropi; a învălura; a învălui. Valea s-a înfăşurat în umbră. /<lat. infasciolare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ÎNFĂŞURÁ mă înfăşór intranz. A se fixa prin mişcări de rotaţie (în jurul unui obiect); a se învălătuci; a se încolăci. /<lat. infasciolare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • înveli — ÎNVELÍ, învelesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) acoperi cu ceva, a (se) înfăşura în ceva. ♦ tranz. A acoperi scoarţele unei cărţi sau ale unui caiet cu hârtie, cu material plastic etc.; a îmbrăca. ♦ tranz. A acoperi o casă cu ţigle, cu tablă… …   Dicționar Român

  • înfăşa — ÎNFĂŞÁ, înfắş, vb. I. tranz. A înfăşura un copil în scutece (şi în feşi); p. ext. a înfăşura corpul sau o parte a corpului cu o legătură, un bandaj sau o cataplasmă. – lat. infasciare. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98  A înfăşa ≠ a… …   Dicționar Român

  • încinge — ÎNCÍNGE1, încíng, vb. III. 1. refl. (Despre foc) A arde cu flacără mare, a se aprinde bine. ♢ tranz. fact. El încinge focul. 2. refl. şi tranz. A (se) înfierbânta, a (se) încălzi tare. ♦ tranz. fig. (Despre un sentiment, o pasiune) A cuprinde, a… …   Dicționar Român

  • bobina — BOBINÁ, bobinez, vb. I. tranz. A înfăşura, a încolăci, a învârti un fir, un cablu etc. (în jurul unui mosor, al unei bobine). – Din fr. bobiner. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  A bobina ≠ a dezbobina Trimis de siveco, 03.08.2004.… …   Dicționar Român

  • lega — LEGÁ1, leg, vb. I. I. tranz. 1. A împreuna, a uni strâns (printr un nod, o fundă) capetele de sfoară, de aţă, de sârmă, de lanţ etc. (astfel încât să formeze un tot). ♢ expr. A lega (sau a strânge) băierile de la pungă (sau pungii) = a face… …   Dicționar Român

  • învălătuci — ÎNVĂLĂTUCÍ, învălătucesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) face ghem1, vălătuc; a (se) înfăşura, a (se) încolăci. 2. tranz. A construi un perete din vălătuci. În + vălătuc. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  A învălătuci ≠ a… …   Dicționar Român

  • depăna — DEPĂNÁ, deápăn, vb. I. tranz. 1. A înfăşura firele textile dintr un scul pe un mosor, pe o ţeavă etc. sau de pe un fus într un scul ori a face firele scul. ♢ expr. A lua (pe cineva) la depănat = a mustra, a lua din scurt (pe cineva). ♦ fig. A… …   Dicționar Român

  • reînfăşura — REÎNFĂŞURÁ, reînfăşór, vb. I. tranz. A înfăşura din nou. – Re1 + înfăşura. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  reînfăşurá vb. înfăşura Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • rula — RULÁ, rulez, vb. I. tranz. 1. A înfăşura manual sau mecanizat un material textil pe un sul de lemn sau metalic, formând un rulou (1). 2. A proiecta un film pe ecran într o sală de cinematograf. 3. A face să circule bunuri, bani, investindu i în… …   Dicționar Român

  • suci — SUCÍ, sucesc, vb. IV. 1. tranz. A răsuci un fir, o fibră textilă etc., pentru a i da o rezistenţă mai mare sau pentru a confecţiona anumite obiecte. ♦ tranz. şi refl. A (se) înfăşura, a (se) încolăci. 2. tranz. A da unui obiect o mişcare de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”