învălătuci

învălătuci
ÎNVĂLĂTUCÍ, învălătucesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) face ghem1, vălătuc; a (se) înfăşura, a (se) încolăci. 2. tranz. A construi un perete din vălătuci. În + vălătuc.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

A învălătuci ≠ a dezvălătuci
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

A se învălătuci ≠ a se dezvălătuci
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

ÎNVĂLĂTUCÍ vb. v. încolăci.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

învălătucí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. învălătucésc, imperf. 3 sg. învălătuceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. învălătuceáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNVĂLĂTUC//Í învălătuciésc tranz. 1) A face să se învălătucească; a înfăşura; a încolăci. 2) A înveli de jur împrejur; a înfăşura. /în + vălătuc
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ÎNVĂLĂTUC//Í mă învălătuciésc intranz. 1) A se fixa prin mişcare de rotaţie (în jurul unui obiect); a se înfăşura; a se încolătăci. 2) A se face vălătuc. /în + vălătuc
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • învãlãtucí — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. învãlãtucésc, imperf. 3 sg. învãlãtuceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. învãlãtuceáscã …   Romanian orthography

  • înfăşura — ÎNFĂŞURÁ, înfăşór, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) acoperi strâns de jur împrejur cu o pânză, cu o învelitoare, cu un material izolant etc. 2. tranz. fig. A cuprinde, a învălui. 3. tranz. şi refl. A (se) încolăci. ♦ tranz. A depăna (pe un ghem,… …   Dicționar Român

  • dezvălătuci — A dezvălătuci ≠ a înfăşura, a învălătuci Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  A se dezvălătuci ≠ a se încolăci, a se înfăşura, a se învălătuci Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  dezvălătucí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl.… …   Dicționar Român

  • încolăci — ÎNCOLĂCÍ, încolăcesc, vb. IV. refl. şi tranz. A (se) face ca un cerc, a (se) înfăşura în formă de colac; a (se) încovriga; a (se) încârliga, a (se) încolătăci. ♦ refl. (Despre ape, drumuri) A o coti, a şerpui. ♦ tranz. A încrucişa braţele sau… …   Dicționar Român

  • învălătucire — ÎNVĂLĂTUCÍRE, învălătuciri, s.f. Acţiunea de a (se) învălătuci şi rezultatul ei; vălătuceală. – v. învălătuci. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNVĂLĂTUCÍRE s. v. încolăcire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • covriga — COVRIGÁ vb. v. ghemui, încârliga, încolăci, încovriga, înfăşura, învălătuci, răsuci, suci. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • ghemui — GHEMUÍ, ghemuiesc, vb. IV. 1. refl. A se face, a se strânge ca un ghem1 (1), a se înghemui. 2. refl. şi tranz. A (se) strânge în număr mare pe un spaţiu redus; a (se) înghesui. – Ghem1 + suf. ui. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  A se… …   Dicționar Român

  • încolătăci — ÎNCOLĂTĂCÍ, încolătăcesc, vb. IV. refl. şi tranz. (înv. şi reg.) A (se) încolăci. – Contaminare între încolăci şi împletici. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNCOLĂTĂCÍ vb. v. ghemui, încârliga, înco lăci, încovriga, înfăşura,… …   Dicționar Român

  • învălui — ÎNVĂLUÍ, învắlui, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) acoperi cu un văl, cu o învelitoare; a (se) înveli, a (se) înfăşura. ♦ tranz. fig. A cuprinde ceva cu privirea. ♦ (Despre foc) A arde sau a face să ardă mocnit; a (se) micşora. 2. tranz. A… …   Dicționar Român

  • învălătucit — ÎNVĂLĂTUCÍT, Ă, învălătuciţi, te, adj. Înfăşurat, încolăcit; (despre fire) făcute ghem; (despre pânză, covoare etc.) strâns sul sau val1. – v. învălătuci. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÎNVĂLĂTUCÍT adj. v. încolăcit. Trimis de… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”