înfiorá — vb. (sil. fi o ), ind. prez. 1 sg. înfioréz/înfiór, 3 sg. şi pl. înfioárã … Romanian orthography
infiorarsi — in·fio·ràr·si v.pronom.intr. e tr. (io mi infióro) LE 1a. v.pronom.intr., ricoprirsi di fiori: perché... tu non ti rivolgi al bel giardino | che sotto i raggi di Cristo s infiora? (Dante); fiorire: la violetta odora, | il mandorlo s infiora… … Dizionario italiano
cutremura — CUTREMURÁ, cutrémur, vb. I. 1. refl. (Despre pământ) A se zgudui din cauza unui cutremur (1). ♦ refl. şi tranz. A (se) clătina, a (se) scutura. 2. refl. şi tranz. fig. A (se) înfiora, a tresări sau a face să tresară; p. ext. a (se) îngrozi, a… … Dicționar Român
tremura — TREMURÁ, trémur, vb. I. intranz. 1. (Despre fiinţe şi despre părţi ale corpului lor) A face mişcări involuntare, rapide şi repetate din cauza frigului, a fricii, a bolii etc. 2. (Despre plante şi despre părţi ale lor; rar, despre lucruri) A face… … Dicționar Român
încrâncena — ÎNCRÂNCENÁ, încrấncen, vb. I. refl. A se înfiora, a se îngrozi, a i se încreţi cuiva carnea de frică, de scârbă, de mânie; a se crâncena. [prez. ind. şi: încrâncenez. var.: (reg.) încrânciná, vb. I] – În + crâncen. Trimis de valeriu, 25.04.2003.… … Dicționar Român
înfiorător — ÎNFIORĂTÓR, OÁRE, înfiorători, oare, adj. Care produce fiori (de spaimă); fioros, înspăimântător, îngrozitor. [pr.: fi o ] – Înfiora + suf. ător. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNFIORĂTÓR adj. 1. v. groaznic. 2. v. îngrozitor. 3 … Dicționar Român
fior — FIÓR, fiori, s.m. Senzaţie (uşoară) de frig (însoţită de tremur); p. ext. emoţie vie pricinuită de un sentiment puternic (mai ales de frică); zguduire nervoasă. [pr.: fî or. – pl. şi: fioruri] – lat. febris. Trimis de LauraGellner, 08.01.2008.… … Dicționar Român
oripila — ORIPILÁ, oripilez, vb. I. tranz. (livr.) A îngrozi. ♦ A indispune, a supăra foarte tare. – Din fr. horripiler. Trimis de ionel bufu, 07.12.2007. Sursa: DEX 98 oripilá vb., ind. prez. 1 sg. oripiléz, 3 … Dicționar Român
rece — RÉCE, reci, adj. 1. Care are o temperatură (mai) scăzută faţă de o limită dată, faţă de un mediu oarecare sau faţă de căldura corpului omenesc; lipsit de căldură; care dă senzaţia de frig, care aduce frig. ♢ Climă rece = climă polară; p. ext.… … Dicționar Român
scutura — SCUTURÁ, scútur, vb. I. I. 1. tranz. A clătina, A agita sau (mai rar) a lovi un obiect pentru a face să cadă ori să iasă ceva de pe (sau din) el. ♢ expr. (fam.) A scutura (pe cineva) de bani sau a scutura buzunarele (ori punga) cuiva = a lua… … Dicționar Român