amoreza — AMOREZÁ, amorezez, vb. I. refl. A se îndrăgosti de cineva; a se înamora. – Din amorez. Trimis de cata, 18.01.2004. Sursa: DEX 98 AMOREZÁ vb. v. îndrăgosti. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime amorezá vb., ind … Dicționar Român
înamora — ÎNAMORÁ, înamorez, vb. I. refl. (livr.) A se îndrăgosti. – În + amor (după fr. sénamourer). Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNAMORÁ vb. v. amoreza, îndrăgosti. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
amor — AMÓR, amoruri, s.n. Iubire, dragoste. ♢ Amor propriu = preţuire (uneori exagerată) pentru propria persoană, sentiment al demnităţii provenit din conştiinţa propriei valori a cuiva. ♦ (concr.) Iubit2 (2). – Din lat. amor, it. amore. Trimis de… … Dicționar Român
carpaticum — DRÁGOSTE, dragoste, s.f. I. Sentiment de afecţiune pentru cineva sau ceva; spec. sentiment de afecţiune faţă de o persoană de sex opus; iubire, amor. ♢ loc. adv. Cu (multă) dragoste sau cu toată dragostea = cu (multă) plăcere, (foarte) bucuros. ♢ … Dicționar Român
călcâi — CĂLCẤI, călcâie, s.n. 1. Partea posterioară a tălpii piciorului, formată din oasele astragal şi calcaneu; talus; p. ext. parte a ciorapului sau a încălţămintei care acoperă această porţiune a piciorului. ♢ expr. A se afla (sau a fi, a trăi etc.)… … Dicționar Român
drag — DRAG, Ă, dragi, e, adj., subst. I. adj. 1. Care este iubit, scump, nepreţuit pentru cineva, pe care cineva îl iubeşte, îl preţuieşte. ♢ loc. vb. A prinde drag (de cineva) = a se îndrăgosti (de cineva). ♢ expr. A i fi cuiva drag să... = a i plăcea … Dicționar Român
îndrăgostire — ÎNDRĂGOSTÍRE s.f. (Rar) Faptul de a (se) îndrăgosti; îndrăgire, înamorare. – v. îndrăgosti. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ÎNDRĂGOSTÍRE s. (livr.) înamorare. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime îndrăgostíre s. f., g. d … Dicționar Român
dragoste — ≠ ură, urâciune Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime DRÁGOSTE s. 1. v. iubire. 2. iubire, (pop.) drag. (Îţi ofer cartea cu toată dragoste.) 3. v. iubit. 4. afecţiune, iubire. (Îl înconjura cu multă dragoste.) 5. (bot.; Sedum… … Dicționar Român
lipici — LIPÍCI, (1, 3) lipiciuri, s.n. (2) lipici, s.m. 1. s.n. Materie, substanţă care serveşte la lipit (hârtia); clei. 2. s.m. Nume dat mai multor plante erbacee care secretă o substanţă lipicioasă. 3. s.n. fig. (pop. şi fam.) Ceea ce atrage, încântă… … Dicționar Român
prinde — PRÍNDE, prind, vb. III. I. 1. tranz. A apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc. ♢ expr. Parcă (l )a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune când cineva are o bucurie mare, neaşteptată. ♦ (Despre animale) A apuca cu… … Dicționar Român
