îndatorinţă

îndatorinţă
ÎNDATORÍNŢĂ, îndatorinţe, s.f. (Rar) Îndatorire. – Îndatori + suf. -inţă.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNDATORÍNŢĂ s. v. datorie, îndatorire, însăr-cinare, obligaţie, sarcină.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

îndatorínţă s. f., g.-d. art. îndatorínţei; pl. îndatorínţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • datorie — DATORÍE, datorii, s.f. 1. Sumă de bani sau orice alt bun datorat cuiva. ♢ loc. adv. Pe datorie = pe credit. ♢ expr. A se băga în datorii = a face datorii, a se îndatora. A se îngloda (sau a se îneca) în datorii = a se împrumuta cu sume mari, care …   Dicționar Român

  • obligaţie — OBLIGÁŢIE, obligaţii, s.f. 1. Datorie, sarcină, îndatorire. 2. Raport juridic civil prin care una sau mai multe persoane au dreptul de a pretinde altor persoane, care le sunt îndatorate, să dea, să facă sau să nu facă ceva. 3. Hârtie de valoare… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”