încredinţat

încredinţat
ÎNCREDINŢÁT adj. v. convins.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ÎNCREDINŢÁT adj. v. logodit.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ÎNCREDINŢÁ//T încredinţattă (încredinţatţi, încredinţatte) 1) v. A ÎNCREDINŢA şi A SE ÎNCREDINŢA. 2) pop. Care este sigur; convins. /v. a (se) încredinţa
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • convins — CONVÍNS, Ă, convinşi, se, adj. Care a dobândit o convingere, care are convingerea că...; încredinţat; ferm, hotărât. – v. convinge. Trimis de IoanSoleriu, 29.05.2004. Sursa: DEX 98  CONVÍNS adj. 1. v. răspicat. 2. încredinţat, sigur. (Era… …   Dicționar Român

  • mandatar — MANDATÁR, Ă, mandatari, e, s.m. şi f. Persoană căreia i s a încredinţat un mandat (1), care a primit o împuternicire; procurator. – Din fr. mandataire. cf. germ. M a n d a t a r. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MANDATÁR s. 1. v.… …   Dicționar Român

  • revocare — REVOCÁRE, revocări, s.f. 1. Acţiunea de a revoca şi rezultatul ei; revocaţie. 2. (jur.) Desfacere unilaterală a unui act prin manifestarea de voinţă a persoanei care l a făcut. ♦ Desfacere a unui act juridic în cazurile prevăzute de lege. 3. Act… …   Dicționar Român

  • sigur — SÍGUR, Ă, (I) siguri, e, adj., (II) adv. I. adj. 1. De a cărui realitate sau realizare nu se poate îndoi nimeni; neîndoielnic. 2. Convins, încredinţat. ♢ expr. A fi sigur (de ceva sau de cineva) = a avea deplină încredere (în ceva sau în cineva) …   Dicționar Român

  • Industrie cinématographique roumaine — L industrie cinématographique roumaine a une longue histoire. Les cinéphiles du monde entier ont entendu parler du cinéma roumain au milieu des années 2000 grâce au succès de ses films en festival (Palme d or en 2007 pour 4 Mois, 3 semaines, 2… …   Wikipédia en Français

  • abuz — abúz s. n. 1. întrebuinţare fără măsură a unui lucru; exces. 2. încălcare a legalităţii; faptă ilegală. ♢ abuz de putere = infracţiune manifestată prin depăşirea atribuţiilor; abuz de încredere = infracţiune constând din înşelarea încrederii… …   Dicționar Român

  • bate — BÁTE, bat, vb. III. I. 1. tranz. şi refl. A (se) lovi, a (se) izbi repetat şi violent (cu palma, cu pumnul, cu băţul, cu biciul etc.) A bate peste obraji, peste gură, peste picioare. A bate la palmă, la tălpi, la spate. A bate în cap. ♢ expr.… …   Dicționar Român

  • crede — CRÉDE, cred, vb. III. 1. tranz. A fi încredinţat sau convins de un fapt, de existenţa sau de adevărul unui lucru. ♢ expr. Cred şi eu! = se înţelege de la sine, nu e de mirare. Ce (sau cum) crezi? se zice pentru a exprima o ameninţare sau o… …   Dicționar Român

  • custode — CUSTÓDE, custozi, s.m. 1. Persoană însărcinată cu paza şi cu păstrarea unor bunuri (mobile). Custode de bibliotecă. ♦ (jur.) Persoană însărcinată cu paza unui obiect pus sub sechestru. 2. Cuvânt sau silabă însemnată pe ultima pagină a fiecărei… …   Dicționar Român

  • delegaţie — DELEGÁŢIE, delegaţii, s.f. 1. Misiune sau însărcinare de a se prezenta sau de a acţiona în numele cuiva ♦ (concr.) Act prin care cineva este desemnat ca delegat. 2. Grup de persoane împuternicit cu o misiune specială. – Din fr. délégation, lat.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”