- înconjurat
- ÎNCONJURÁT adj. încercuit, învăluit.Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime
Dicționar Român. 2013.
înconjurat
Look at other dictionaries:
aureolat — AUREOLÁT, Ă, aureolaţi, te, adj. 1. Înconjurat cu o aureolă. 2. Plin de glorie, de faimă. [pr.: a u re o ] – v. aureolă. cf. fr. a u r é o l é. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 AUREOLÁT adj. (rar) nimbat. (Un sfânt aureolat.) … Dicționar Român
dipter — DIPTÉR, diptere, s.n. 1. (La pl.) Ordin de insecte cu o singură pereche de aripi şi cu aparatul bucal adaptat pentru supt sau pentru înţepat şi supt; (şi la sg.) insectă din acest ordin. ♦ (Adjectival; despre insecte) Cu două aripi. 2. Edificiu… … Dicționar Român
doc — DOC1, docuri, s.n. Ţesătură de bumbac din care se fac haine de vară, salopete, prelate etc. – Din engl. duck. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DOC2, docuri, s.n. Bazin portuar (împreună cu construcţiile şi instalaţiile aferente), în … Dicționar Român
fulgurant — FULGURÁNT, Ă, fulguranţi, te, adj. Înconjurat de fulgere. ♦ (Adesea fig.) Care împrăştie o lumină vie şi de scurtă durată. – Din fr. fulgurant, lat. fulgurans, ntis. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 fulguránt adj. m., pl.… … Dicționar Român
peripter — PERIPTÉR, periptere, s.n. Edificiu înconjurat pe toate părţile de o galerie cu coloane. ♢ (Adjectival) Templu peripter. – Din ngr. perípteros, fr. périptère. Trimis de oprocopiuc, 13.03.2004. Sursa: DEX 98 periptér s. n. (sil. mf. pter), pl.… … Dicționar Român
înconjura — ÎNCONJURÁ, încónjur, vb. I. tranz. 1. A face ocolul unui lucru; al unui loc. ♦ A fi aşezat, a sta de jur împrejurul (unei fiinţe sau al unui lucru); a încercui. ♦ A încercui cu forţe armate; a împresura, a asedia. ♦ refl. A aduna în jurul său, a… … Dicționar Român
atrium — ÁTRIUM s.n. 1. Curte interioară a caselor romane, de obicei înconjurată de un portic acoperit. 2. (Rar) Spaţiu deschis, înconjurat adesea de coloane, la intrarea unei bazilici. [pr.: tri um]. – Din lat. atrium. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007.… … Dicționar Român
bloc — BLOC, blocuri, s.n. 1. Bucată mare dintr o materie solidă şi grea, masă solidă dintr o singură bucată. 2. Grămadă de lucruri considerate ca alcătuind o masă unică. ♢ Bloc de desen = grup de foi de hârtie de desenat, lipite între ele la una din… … Dicționar Român
caduceu — CADUCÉU, caducee, s.n. Sceptrul lui Hermes, reprezentat printr un baston cu două aripioare în vârf, înconjurat de doi şerpi, care, în antichitatea greco romană, simboliza pacea şi comerţul. – Din lat. caduceum, fr. caducée. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român
celenterate — CELENTERÁTE s.n.pl. Încrengătură de animale inferioare, cu corpul în formă de sac prevăzut cu un orificiu înconjurat de numeroase tentacule; (la sg.) animal din această încrengătură. [sg. celenterat. / < fr. coelentérés, cf. gr. koile –… … Dicționar Român
