- fulgurant
- FULGURÁNT, -Ă, fulguranţi, -te, adj. Înconjurat de fulgere. ♦ (Adesea fig.) Care împrăştie o lumină vie şi de scurtă durată. – Din fr. fulgurant, lat. fulgurans, -ntis.Trimis de zaraza_joe, 13.09.2007. Sursa: DEX '98fulguránt adj. m., pl. fulguránţi; f. sg. fulgurántă, pl. fulguránteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficFULGURÁN//T fulguranttă (fulgurantţi, fulgurantte) 1) Care fulgeră; care produce fulgere. 2) Care produce o lumină orbitoare asemănătoare fulgerului. /<fr. fulgurant, lat. fulgurans, fulgurantntisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXFULGURÁNT, -Ă adj. (Franţuzism) Înconjurat de fulgere. ♦ Care răspândeşte o lumină vie şi de scurtă durată. [< fr. fulgurant, cf. lat. fulgur – fulger].Trimis de LauraGellner, 27.06.2006. Sursa: DNFULGURÁNT, -Ă adj. 1. înconjurat de fulgere. ♢ care răspândeşte o lumină vie şi de scurtă durată. 2. care se produce foarte rapid; fulgerător, prompt. 3. (fig.) care impresionează puternic spiritul, imaginaţia; scânteietor, pătrunzător. (< fr. fulgurant, lat. fulgurans)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.