închega

închega
ÎNCHEGÁ, închég, vb. I. 1. refl. şi tranz. A se face sau a face să devină cheag; a (se) coagula. ♢ expr. (tranz.) Minte de încheagă apele = minte foarte tare. ♦ refl. (Rar) A se strânge la un loc, a se uni, a se lipi trainic (cu ceva sau unul cu altul). 2. refl. fig. A prinde contur, a se forma, a lua fiinţă. – lat. in-coagulare.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎNCHEGÁ vb. 1. a (se) coagula, (livr.) a (se) conglutina, (reg.) a (se) năclăi, a (se) năsădi, a (se) străgheţa. (Sângele s-a închega.) 2. v. prinde. 3. v. slei. 4. a se îngroşa, a se învârtoşa, a se lega. (Dulceaţa s-a închega.)
Trimis de siveco, 18.10.2007. Sursa: Sinonime

închegá vb., ind. prez. 1 sg. închég, 3 sg. şi pl. încheágă; conj. prez. 3 sg. şi pl. închége
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A ÎNCHEGÁ închég tranz. 1) A face să se închege. închega o prietenie. 2) (lapte) A trata cu cheag (pentru a obţine brânză). ♢ Mincinos de încheagă apele foarte mincinos. /<lat. in-coagulare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

A SE ÎNCHEGÁ pers. 3 se încheágă intranz. 1) (despre unele lichide) A căpăta densitate mai mare; a trece din stare lichidă în stare solidă; a se coagula; a se conglutina; a se prinde. Sângele s-a închegat. 2) fig. (despre gânduri, idei etc.) A apărea ca ceva distinct; a căpăta contururi precise; a se cristaliza. Imaginea mamei i s-a închegat în memorie. /<lat. in-coaqulare
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • coagula — COAGULÁ, coagulez, vb. I. refl. (Despre lichide şi substanţe coloidale) A se închega. ♦ tranz. A face să se închege. [pr.: co a ] – Din fr. coaguler, lat. coagulare. Trimis de hai, 03.06.2004. Sursa: DEX 98  COAGULÁ vb. 1 …   Dicționar Român

  • contura — CONTURÁ, conturez, vb. I. tranz. A schiţa, a trasa conturul unui obiect. 2. tranz. şi refl. fig. A (se) închega în forme precise; a (se) preciza. – Din contur. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CONTURÁ vb. 1. v. profi …   Dicționar Român

  • cristaliza — CRISTALIZÁ, cristalizez, vb. I. 1. intranz. şi refl. (Despre substanţe) A se transforma dintr o stare gazoasă, lichidă sau solidă amorfă în stare solidă cristalină. 2. refl. şi tranz. fig. A lua sau a da o formă precisă, potrivită; a (se) închega …   Dicționar Român

  • prinde — PRÍNDE, prind, vb. III. I. 1. tranz. A apuca ceva sau pe cineva cu mâna, cu ajutorul unui instrument etc. ♢ expr. Parcă (l )a prins pe Dumnezeu de (un) picior, se spune când cineva are o bucurie mare, neaşteptată. ♦ (Despre animale) A apuca cu… …   Dicționar Român

  • conglutina — CONGLUTINÁ, conglutinéz, vb. I. tranz. (Rar) A face dens, vâscos; a coagula. – Din fr. conglutiner, lat. conglutinare. Trimis de LauraGellner, 30.07.2004. Sursa: DEX 98  CONGLUTINÁ vb. v. coagula, închega. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa …   Dicționar Român

  • năclăi — NĂCLĂÍ, năclăiesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) îmbiba sau a (se) acoperi cu substanţe cleioase, unsuroase, murdare; p. ext. a (se) murdări. 2. refl. (Rar; despre sânge) A se închega, a se coagula. – Din bg. nakleja. Trimis de LauraGellner,… …   Dicționar Român

  • slei — SLEÍ, sleiesc, vb. IV. 1. refl. (Despre substanţe grase; la pers. 3) A se închega, a se solidifica (prin răcire). ♦ (pop.; despre apă şi alte lichide) A îngheţa. 2. tranz. A seca o fântână (pentru a o curăţa). ♦ fig. A secătui pe cineva sau ceva… …   Dicționar Român

  • chiag — chiág ( guri), s.n. – 1. Ferment extras din sucul gastric al rumegătoarelor şi al copilului, care încheagă cazeina din lapte. – 2. Cea de a patra despărţitură a stomacului rumegătoarelor, din care se extrage cheagul. – 3. Coagul. – 4. Nucleu,… …   Dicționar Român

  • clasicism — CLASICÍSM s.n. 1. Ansamblu de trăsături proprii culturii antice greco latine din cel mai înalt stadiu de dezvoltare a ei, caracterizată prin armonie, puritate, sobrietate etc. 2. Curent în arta si literatura europeană, apărut în sec. XVII în… …   Dicționar Român

  • consolida — CONSOLIDÁ, consolidez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A (se) face sau a deveni tare, solid, durabil; a (se) întări, a se închega. 2. tranz. A mări (prin diferite operaţii, lucrări etc.) capacitatea de rezistenţă a unui sistem tehnic; a (se) întări. –… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”