- năclăi
- NĂCLĂÍ, năclăiesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) îmbiba sau a (se) acoperi cu substanţe cleioase, unsuroase, murdare; p. ext. a (se) murdări. 2. refl. (Rar; despre sânge) A se închega, a se coagula. – Din bg. nakleja.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98NĂCLĂÍ vb. v. coagula, închega.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimenăclăí vb. (sil. -clă-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. năclăiésc, imperf. 3 sg. năclăiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. năclăiáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA SE NĂCLĂ//Í pers. 3 se năclăiiéşte intranz. 1) A se acoperi cu o substanţă cleioasă sau cu murdărie, îmbibându-se. 2) rar (despre sânge) A trece din stare lichidă în stare solidă; a se face vârtos; a se închega; a se coagula. /<bulg. naklejvamTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXnăclăí (-ăésc, năclăít), vb. – A se unge, a se păta cu grăsime, a se mînji. bg. nakleivam, cf. rus. nakleitĭ, din sl. klĕi "clei" (Cihac, II, 208). – Der. năclăios, adj. (unsuros). cf. clei.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.