împreunare

împreunare
ÎMPREUNÁRE, împreunări, s.f. Acţiunea de a (se) împreuna şi rezultatul ei. [pr.: -pre-u-] – v. împreuna.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ÎMPREUNÁRE s. 1. v. asamblare. 2. v. îmbinare. 3. joncţiune, unire. (împreunare a două unităţi militare.) 4. v. împerechere. 5. v. montă. 6. (biol.) bătaie. (împreunare a unor animale sălbatice.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ÎMPREUNÁRE s. v. adunare, întâlnire.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

împreunáre s. f. (sil. -pre-u-), g.-d. art. împreunării; pl. împreunări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • montă — MÓNTĂ, monte, s.f. 1. Împreunare a două animale de sex opus în vederea reproducţiei; montare2. 2. Herghelie de armăsari pentru reproducere. – Din fr. monte. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MÓNTĂ s. (biol.) goană, gonire,… …   Dicționar Român

  • coit — COÍT, coituri, s.n. Împreunare sexuală. – Din lat. coitus, fr. coït. Trimis de IoanSoleriu, 28.06.2004. Sursa: DEX 98  COIT s. v. copulaţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  coít s. n., pl …   Dicționar Român

  • copulaţie — COPULÁŢIE, copulaţii, s.f. 1. Unire a două celule de sex opus. 2. Actul împerecherii a doi indivizi de sex opus, prin care elementele sexuale masculine sunt depuse în organele genitale feminine; coit. – Din lat. copulatio, fr. copulation. Trimis… …   Dicționar Român

  • îmbinare — ÎMBINÁRE, îmbinări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) îmbina şi rezultatul ei; unire într un tot; împreunare, împletire, îngemănare. ♦ (concr.) Ansamblu rezultat în urma unirii, împreunării sau asocierii mai multor elemente. 2. Loc unde se realizează o… …   Dicționar Român

  • asamblare — ASAMBLÁRE, asamblări, s.f. Acţiunea de a asambla şi rezultatul ei. – v. asambla. Trimis de cata, 15.02.2004. Sursa: DEX 98  Asamblare ≠ demontare, dezasamblare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  ASAMBLÁRE s. asamblaj, fixare,… …   Dicționar Român

  • bătaie — BĂTÁIE, bătăi, s.f. I. 1. Lovitură repetată dată de cineva cuiva cu mâna sau cu un obiect. ♢ loc. vb. A (se) lua la bătaie = a (se) bate. ♢ expr. A stinge (sau a snopi, a zvânta etc.) în bătaie (sau în bătăi) (pe cineva) = a bate (pe cineva)… …   Dicționar Român

  • combinare — COMBINÁRE, combinări, s.f. 1. Acţiunea de a (se) combina; îmbinare, împreunare; combinaţie. 2. (mat.; la pl.) Totalitatea grupurilor care se pot alcătui cu un număr dat de elemente (alese dintr un număr mai mare), astfel încât fiecare grup să… …   Dicționar Român

  • curvă — CÚRVĂ, curve, s.f. 1. (pop.) Femeie care duce o viaţă desfrânată. ♦ Prostituată. 2. fig. Om ipocrit, josnic; cutră. – Din v. sl. kurŭva. Trimis de cata, 20.02.2008. Sursa: DEX 98  CÚRVĂ s. v. prostituată. Trimis de siveco, 25.03.2009. Sursa …   Dicționar Român

  • hierogamie — HIEROGAMÍE s. f. împreunare a unui zeu cu o zeiţă sau a două principii de sex opus, care figurează într un mare număr de religii. (< fr. hiérogamie) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • joncţiune — JONCŢIUNE, joncţiuni, s.f. Legătură, unire; (concr.) locul unde se realizează legătura, unirea unor părţi, unor elemente etc. ♦ (electron.) Zonă de contact între două regiuni cu mecanisme diferite de conducţie ale unui semiconductor, între doi… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”