îmbucãtúrã — s. f., g. d. art. îmbucãtúrii; pl. îmbucãtúri … Romanian orthography
dumicat — DUMICÁT, dumicaţi, s.m. (pop.) Bucată mică ruptă dintr un aliment, atât cât se bagă o dată în gură; îmbucătură. – v. dumica. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DUMICÁT s. v. gură, îmbucătură, înghiţitură, muşcătură. Trimis de siveco, 13 … Dicționar Român
gură — GÚRĂ, guri, s.f. I. 1. Cavitate din partea anterioară (şi inferioară) a capului oamenilor şi animalelor, prin care alimentele sunt introduse în organism; p. restr. buzele şi deschizătura dintre ele; buze. ♢ loc. adv. Gură n gură = foarte aproape… … Dicționar Român
bucea — BUCEÁ, bucele, s.f. 1. Manşon de metal montat între două piese; bucşă. ♦ Căptuşeală de fontă din interiorul unui butuc de roată (de car, de camion etc.). 2. Scobitură într o piesă de lemn în care se îmbucă proeminenţa altei piese. – lat. buccela… … Dicționar Român
bucă — BÚCĂ, buci, s.f. (pop.) 1. Fesă. 2. Obraz (1). – lat. bucca gură . Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BÚCĂ s. v. fesă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime búcă s. f., g. d … Dicționar Român
bucătură — BUCĂTÚRĂ, bucături, s.f. (pop.) Îmbucătură. – cf. î m b u c ă t u r ă. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 bucătúră s. f., g. d. art. bucătúrii; pl. bucătúri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
bulz — BULZ, bulzi, s.m. 1. (pop.) Cocoloş. ♦ Cocoloş de mămăligă caldă în care s a pus brânză de oaie sau urdă. 2. (tehn.) Ansamblu de piese de cherestea obţinute prin debitarea unui buştean şi aşezate astfel încât să reconstituie trunchiul. [pl. şi:… … Dicționar Român
buşcă — BÚŞCĂ s. v. gură, îmbucătură, înghiţitură, muşcătură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
buşeu — BUŞÉU, buşeuri, s.n. Prăjitură cu nuci, cremă, frişcă sau ciocolată. – Din fr. bouchée. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 buşéu s. n., art. buşéul; pl. buşéuri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic BUŞÉU,… … Dicționar Român
caplama — CAPLAMÁ s.f. Mod de prindere a scândurilor la un perete exterior, la un acoperiş etc., astfel încât fiecare scândură să acopere scândura precedentă pe o lăţime de 2 cm. – Din tc. kaplama. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98 caplamá s.… … Dicționar Român