zicală

zicală
ZICÁLĂ, zicale, s.f. Zicătoare (1), proverb. – Zice + suf. -ală.
Trimis de valeriu, 29.08.2008. Sursa: DEX '98

ZICÁLĂ s. proverb, zicătoare, vorbă bătrânească, (rar) parimie. (Colecţie de zicalăe.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

zicálă s. f., g.-d. art. zicálei; pl. zicále
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ZICÁL//Ă zicalăe f. Expresie concisă, deseori figurată, care conţine o povaţă sau un gând înţelept; zicătoare; zicere. /a zice + suf. zicalăală
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • zicálã — s. f., g. d. art. zicálei; pl. zicále …   Romanian orthography

  • pildă — PÍLDĂ, pilde, s.f. 1. Ceea ce poate servi cuiva drept învăţătură, drept model de urmat, drept termen de comparaţie; ceea ce poate servi ca obiect de imitaţie sau inspiraţie în privinţa formei, aspectului etc.; model, exemplu. ♢ loc. adv. De pildă …   Dicționar Român

  • proverb — PROVÉRB, proverbe, s.n. 1. Învăţătură morală populară născută din experienţă, exprimată printr o formulă eliptică sugestivă, de obicei metaforică, ritmică sau rimată; zicală, zicătoare, parimie. 2. (Franţuzism) Operă dramatică scurtă, al cărei… …   Dicționar Român

  • zicere — ZÍCERE, ziceri, s.f. Acţiunea de a zice şi rezultatul ei; ceea ce se exprimă prin cuvinte; comunicare de orice fel; cuvânt, vorbă, vorbire. ♦ Expresie, zicătoare, zicală. – v. zice. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZÍCERE s.… …   Dicționar Român

  • zicătoare — ZICĂTOÁRE, zicători, s.f. 1. Frază scurtă, uneori rimată, asemănătoare maximei, prin care poporul exprimă în mod metaforic o constatare de ordin general, filozofic, un principiu etic, o normă de conduită etc.; zicătură, zicală, proverb. 2. (reg.) …   Dicționar Român

  • hipocren — HIPOCRÉN s.n. Enigmă în care soluţia (o zicală sau o expresie cunoscută) se obţine prin interpretarea unei ilustraţii. [< germ. Hippokrene]. Trimis de LauraGellner, 21.04.2005. Sursa: DN  HIPOCRÉN s. n. enigmă în care soluţia (o zicală, o… …   Dicționar Român

  • spunere — SPÚNERE, spuneri, s.f. (Rar) Faptul de a spune; ceea ce este spus; (pop.) zicală, proverb, sentinţă. – v. spune. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SPÚNERE s. 1. exprimare, formulare, pronunţare, rostire, zicere. (spunere unei opinii.)… …   Dicționar Român

  • vorbă — VÓRBĂ, vorbe, s.f. 1. Cuvânt. 2. Şir de cuvinte care exprimă o cugetare; gând, idee exprimată prin cuvinte; spusă, zisă. ♢ expr. Auzi vorbă! = ce spui! se poate? e posibil? Ce vorbă! = în adevăr, fără îndoială. A avea o vorbă cu cineva = a avea… …   Dicționar Român

  • zisă — ZÍSĂ s. afirmaţie, cuvânt, declaraţie, mărturisire, relatare, spusă, vorbă, (livr.) aserţiune, propoziţie, (astăzi rar) parolă, (înv.) voroavă, (fig.) gură. (Nu te lua după zisă lui.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  ZÍSĂ s. v.… …   Dicționar Român

  • cimilitură — CIMILITÚRĂ, cimilituri, s.f. (pop.) Ghicitoare. – Cimili + suf. tură. Trimis de romac, 14.04.2004. Sursa: DEX 98  CIMILITÚRĂ s. v. ghicitoare, proverb, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”