zguduitură

zguduitură
ZGUDUITÚRĂ, zguduituri, s.f. 1. Scuturătură puternică; zdruncinătură, zguduială. 2. fig. înfiorare, cutremurare. [pr.: -du-i-] – Zgudui + suf. -tură.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ZGUDUITÚRĂ, zguduitúri, s.f. 1. zguduitură 2. zguduitură; zguduire sufletească.
Trimis de tavi, 10.10.2006. Sursa: DLRLC

ZGUDUITÚRĂ s. 1. v. clătinare. (La seism s-a simţit o zguduitură puternică.) 2. cutremurare. (O zguduitură a pereţilor.) 3. (geol., met.) cutremur, seism. (O zguduitură uşoară de pământ.) 4. v. hurducare. (zguduitură unei căruţe, pe un drum cu hârtoape.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

zguduitúră s. f., g.-d. art. zguduitúrii; pl. zguduitúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ZGUDUITÚR//Ă zguduiturăi f. 1) Zguduire puternică, nerepetată; zdruncinătură. 2) fig. Tulburare sufletească puternică; zdruncinătură. [Sil. -du-i-] /a (se) zgudui + suf. zguduiturătură
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • zdruncinătură — ZDRUNCINĂTÚRĂ, zdruncinături, s.f. 1. Scuturătură, zguduire; zguduitură, hurducătură. 2. fig. Dezechilibru, tulburare. – Zdruncina + suf. ătură. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZDRUNCINĂTÚRĂ s. 1. v. cutremurătură. 2. v. hur… …   Dicționar Român

  • secusă — SECÚSĂ s.f. Zguduitură; oscilaţie. ♢ Secusă musculară = contracţie musculară provocată de aplicarea unui stimul electric. [< fr. secousse]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  SECÚSĂ s. f. mişcare bruscă ce agită un corp;… …   Dicționar Român

  • cutremur — CUTRÉMUR, cutremure, s.n. 1. Mişcare puternică şi bruscă, verticală, orizontală sau de torsiune a scoarţei pământului, provocată de dislocări subterane, de erupţii vulcanice etc.; seism. 2. fig. Înfiorare, cutremurare, fior; p. ext. teamă, frică …   Dicționar Român

  • cutremurare — CUTREMURÁRE, cutremurări, s.f. Acţiunea de a (se) cutremura şi rezultatul ei; cutremur. – v. cutremura. Trimis de gudovan, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CUTREMURÁRE s. 1. v. cutremurătură. 2. duduit, duduitură, zguduitură. (O cutremurare a… …   Dicționar Român

  • cutremurătură — CUTREMURĂTÚRĂ s. clătinare, clătinat, clătinătură, cutremurare, cutremurat, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgâlţâială, zgâlţâire, zgâlţâit, zgâlţâitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură. (La… …   Dicționar Român

  • duduitură — DUDUITÚRĂ, duduituri, s.f. Duduit. [pr.: du i ] – Dudui + suf. tură. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DUDUITÚRĂ s. 1. cutremurare, duduit, zguduitură. (O duduitură puternică a pereţilor.) 2. bubuire, bubuit, bubuitură, detonaţie …   Dicționar Român

  • hop — interj., HOP, hopuri, s.n. I. interj. 1. Exclamaţie care însoţeşte o săritură peste un obstacol, ridicarea (ridica) unei greutăţi, căderea, aruncarea (arunca) sau scăparea (din mână) a unui lucru. ♢ expr. Nu zice hop până n ai sărit (sau până nu… …   Dicționar Român

  • hurducătură — HURDUCĂTÚRĂ, hurducături, s.f. Zdruncinătură, zguduire; zgomot produs de ceva care (se) hurducă; hurducăială. – Hurduca + suf. ătură. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HURDUCĂTÚRĂ s. clătinare, clătinat, clătinătură, hurducare, hurducat …   Dicționar Român

  • scuturătură — SCUTURĂTÚRĂ, scuturături, s.f. Faptul de a (se) scutura. 1. Mişcare bruscă şi repetată; clătinare, zgâlţâire, zdruncinare. 2. Dereticare, curăţenie. 3. Scuturatul pomilor (ca să cadă fructele). – Scutura + suf. ătură. Trimis de ionel bufu,… …   Dicționar Român

  • tremur — TRÉMUR, tremure, s.n. 1. Mişcare involuntară, rapidă a corpului sau a unei părţi a corpului, provocată de frig, de frică, de o boală etc., tremurătură, tremurat1, tremurici. 2. Mişcare, clătinare, zguduitură uşoară şi repetată a unei plante, a… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”