zdrenţăros — ZDRENŢĂRÓS, OASĂ, zdrenţăroşi, oase, adj. (Despre îmbrăcăminte) Prefăcut în zdrenţe; rupt, zdrenţuit; zdrenţos. ♦ (Despre oameni, adesea substantivat) îmbrăcat în zdrenţe, cu haine foarte uzate; flenduros. [var.: zdrenţurós, oásă, stremţurós,… … Dicționar Român
hărtănit — HĂRTĂNÍT, Ă, hărtăniţi, te, adj. 1. Care este făcut bucăţi; ferfeniţit2, sfâşiat, zdrenţuit. 2. (Rar) Îmbrăcat în haine zdrenţăroase; zdrenţuit. – v. hărtăni. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HĂRTĂNÍT adj. v. zdrenţuit. Trimis de… … Dicționar Român
peticit — PETICÍT1 s.n. Peticire. – v. petici. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 PETICÍT2, Ă, peticiţi, te, adj. 1. Care este cârpit cu petice (1); plin de petice. 2. Rupt în bucăţi; sfâşiat, zdrenţuit. [var.: petecít, ă adj.] – v. petici … Dicționar Român
sfâşiat — SFÂŞIÁT, Ă, sfâşiaţi, te, adj. Rupt în bucăţi, în fâşii. [pr.: şi at] – v. sfâşia. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SFÂŞIÁT adj. 1. sfârtecat, (înv. şi reg.) mursecat. (Om sfâşiat de lupi.) 2. sfârtecat, (înv. şi … Dicționar Român
ferfeniţit — FERFENIŢÍT1 s.n. (pop. şi fam.) Faptul de a (se) ferfeniţi; ferfeniţire. – v. ferfeniţi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FERFENIŢÍT2, Ă, ferfeniţiţi, te, adj. (pop. şi fam.) Sfâşiat în bucăţi, zdrenţuit; ferfeniţos. – … Dicționar Român
jerpelit — JERPELÍT, Ă, jerpeliţi, te, adj. (Despre îmbrăcăminte, cărţi etc.) Învechit şi rupt2, uzat; degradat, zdrenţuit, jigărit. ♦ (Despre oameni) Zdrenţăros. – v. jerpeli. Trimis de cata, 28.04.2002. Sursa: DEX 98 JERPELÍT adj. v. zdrenţuit. Trimis… … Dicționar Român
aţă — AŢĂ, aţe, s.f. 1. Fir subţire (de bumbac, de in, de cânepă etc.) folosit la cusut, la fabricat ţesături etc. ♢ expr. Cusut cu aţă albă, se spune despre ceva evident fals, mincinos. A întinde aţa = a depăşi (prin comparare) limita îngăduită. A se… … Dicționar Român
cotrenţos — COTRENŢÓS, OÁSĂ, cotrenţoşi, oase, adj. (reg.) Zdrenţăros. – Cotreanţă + suf. os. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 COTRENŢÓS adj. v. flenduros, rupt, zdren ţăros, zdrenţuit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
destrămat — DESTRĂMÁT, Ă, destrămaţi, te, adj. 1. Cu fire desfăcute; rărit, zdrenţuit. 2. fig. Răsfirat, împrăştiat. 3. (Rar) Distrus, nimicit. 4. (înv.) Dezordonat, dezmăţat, destrăbălat. – v. destrăma. Trimis de IoanSoleriu, 14.07.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
felegos — FELEGÓS adj. v. flenduros, rupt, zdren ţăros, zdrenţuit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
