- zdrenţuire
- A SE ZDRENŢU//Í pers. 3 se zdrenţuireiéşte intranz. (despre haine, cărţi etc.) A se preface în zdrenţe; a se rupe în bucăţi (prin uzare); a se ferfeniţi. /zdreanţă + suf. zdrenţuireuiTrimis de siveco, 03.11.2008. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.