- vătaf
- VĂTÁF, vătafi, s.m. 1. (În evul mediu, în Ţara Românească şi Moldova) Supraveghetor al slugilor de la curtea unui boier sau de la o mănăstire; logofăt. 2. Conducător al unui anumit grup de curteni, de slujbaşi sau de oşteni ai domniei. ♢ Vătaful divanului = boier însărcinat cu convocarea divanului. Vătaf de agie = şeful poliţiei. Vătaf de plai = şef al plăieşilor care păzeau un plai sau o trecătoare. Vătaf de hotar = şef de străjeri, de grăniceri. Vătaf de plasă = funcţionar administrativ care conducea o plasă. 3. p. gener. Persoană având sub ordinele sale un anumit număr de oameni; conducător, şef. ♦ spec. Conducător al unei bresle, al unui grup de meşteşugari. ♦ spec. Căpetenie a căluşarilor, a colindătorilor etc.; persoană care conduce alaiul unei nunţi. [var.: (reg.) vătáş, vătáv s.m.] – cf. ucr. v a t a h a, pol. w a t a h a, bg. v a t a h.Trimis de bogdanrsb, 13.05.2003. Sursa: DEX '98VĂTÁF s. 1. logofăt, (înv.) epistat, ispravnic. (vătaf de moşie.) 2. v. conducător. 3. căpetenie, conducător, (reg.) birău, jude. (vătaf de colindători.) 4. v. vătăşel. 5. v. bulibaşă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeVĂTÁF s. v. administrator, vechil.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeVĂTAF DE PLÁI s. v. subprefect.Trimis de siveco, 19.07.2008. Sursa: SinonimeVĂTÁFUL s. art. v. lucifer, satana, scara-oţchi, tartor.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimevătáf s. m., pl. vătáfiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficVĂTÁF vătafi m. 1) (în Moldova şi Muntenia medievală) Persoană având misiunea de a dirija şi supraveghea munca la o moşie boierească; vechil. 2) (la curtea unui demnitar) Conducător al curtenilor şi slujitorilor. 3) pop. Conducător al căluşarilor sau al unei cete de colindători. /Orig. nec.Trimis de siveco, 25.07.2007. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.