pristav

PRISTÁV, (1, 2) pristăvi, s.m., (3) pristavuri, s.n. 1. (În evul mediu, în Ţara Românească şi în Moldova) Persoană care anunţa populaţiei ştirile oficiale; crainic. ♦ Funcţionar administrativ; ispravnic. 2. s.m. Vătaf pe moşia unui boier. 3. s.n. (înv.) Comunicare oficială, ordonanţă, poruncă. – Din sl. pristavŭ.

Trimis de ana_zecheru, 09.04.2004. Sursa: DEX '98



PRISTÁV s. v. administrator, crainic, mesa-ger, pază, paznic, păzitor, portărel, sol, strajă, străjer, trimis, vechil, vestitor.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



pristáv (vătaf, ispravnic, crainic) s. m., pl. pristávi

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



pristáv (poruncă) s. n., pl. pristávuri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



PRISTÁV pristavi m. înv. 1) Persoană care anunţă ştirile oficiale; crainic. 2) Supraveghetor pe moşia unui boier; vătaf. /<sl. pristavu

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



pristáv (pristávi), s.m. – 1. Crainic. – 2. Ordonanţă, poruncă. – 3. Intendent, vătaf. sl. pristavŭ "uşier" (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Conev 60). – Der. pristăvi, vb. (înv., a instala în funcţie, a preda postul), din sl. pristaviti; pristăvoaie, s.f. (soţia pristavului); pristavlisi, vb. (a înmîna), din rus. pristavlivati, toate înv.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER