volnici

volnici
VOLNICÍ, volnicesc, vb. IV. (înv.) 1. tranz. A lăsa liber, în voia lui; a elibera. 2. tranz. A îndreptăţi; a împuternici, a îngădui. 3.refl. A se strădui, a-şi da silinţa. – Din volnic.
Trimis de bogdanrsb, 26.07.2002. Sursa: DEX '98

VOLNICÍ vb. v. accepta, admite, canoni, căzni, chinui, concepe, dezrobi, elibera, emancipa, forţa, frământa, îngădui, libera, munci, necăji, osteni, permite, răbda, salva, scăpa, scoate, sforţa, sili, strădui, suferi, suporta, tolera, trudi, zbate, zbuciuma.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

volnicí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. volnicésc, imperf. 3 sg. volniceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. volniceáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A VOLNIC//Í volniciésc tranz. înv. A face să fie în drept de a realiza ceva; a învesti cu drepturi; a împuternici. /Din volnic
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • volnic — VÓLNIC, Ă, volnici, ce, adj. (înv. şi arh.) 1. Liber; independent, autonom. 2. Care se impune cu sila, care se face cu forţa; arbitrar. – Din sl. volĩnŭ. Trimis de bogdanrsb, 26.07.2002. Sursa: DEX 98  VÓLNIC adj. v. abuziv, arbitrar, autonom,… …   Dicționar Român

  • vólnic — adj. m., pl. vólnici; f. sg. vólnicã, pl. vólnice …   Romanian orthography

  • dezrobi — DEZROBÍ, dezrobesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) elibera din starea de robie; p. gener. a (se) elibera de sub o asuprire politică sau socială, de sub exploatare. ♦ tranz. A elibera un stat, un popor de sub o ocupaţie militară sau de sub o… …   Dicționar Român

  • elibera — ELIBERÁ, eliberez, vb. I. tranz. 1. A da libertate, a pune în stare de libertate; a înlătura oprimarea (naţională, politică, socială); a dezrobi, a descătuşa, a emancipa. ♢ refl. Popoarele coloniale s au eliberat. ♦ refl. (Despre militari) A fi… …   Dicționar Român

  • scăpa — SCĂPÁ, scap, vb. I. 1. intranz. A se desprinde din...; a se elibera, a se salva (dintr o cursă, dintr o strânsoare etc.); a se descătuşa. ♦ A se strecura prin..., a străbate. ♦ A ieşi cu bine dintr un necaz, dintr o încurcătură, dintr o situaţie… …   Dicționar Român

  • sili — SILÍ, silésc, vb. IV. 1. tranz. A obliga (prin violenţă) pe cineva să facă ceva; a constrânge, a forţa. ♦ A determina, a convinge, a îndupleca. 2. intranz. şi refl. A da zor, a se grăbi. ♢ tranz. fact. Începu să silească vitele. 3. refl. şi… …   Dicționar Român

  • strădui — STRĂDUÍ, străduiesc, vb. IV. refl. A depune multe eforturi ca să realizeze ceva; a se sili, a se căzni. – Din sl. stradati. Trimis de LauraGellner, 27.07.2004. Sursa: DEX 98  STRĂDUÍ vb. 1. a se canoni, a se căzni, a se chinui, a se forţa, a se… …   Dicționar Român

  • volnicit — VOLNICÍT, Ă, volniciţi, te, adj. (înv.) Lăsat liber, eliberat. – v. volnici. Trimis de bogdanrsb, 26.07.2002. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • îngădui — ÎNGĂDUÍ, îngắdui, vb. IV. 1. tranz. A da voie, a permite, a admite, a încuviinţa, a tolera ceva; a da cuiva permisiunea, a l lăsa să... ♦ refl. recipr. (pop.) A se învoi, a se înţelege unul cu altul, a trăi în armonie. 2. tranz. şi intranz.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”