veneráţie — s. f. (sil. ţi e), art. veneráţia (sil. ţi a), g. d. veneráţii, art. veneráţiei … Romanian orthography
reverenţă — REVERÉNŢĂ, reverenţe, s.f. 1. Salut ceremonios care se execută prin înclinarea bustului şi îndoirea genunchilor; închinăciune; plecăciune în semn de respect; temenea. 2. Respect, veneraţie, consideraţie, stimă. ♢ Pronume de reverenţă (sau de… … Dicționar Român
adoraţie — ADORÁŢIE s.f. Adorare. – Din fr. adoration, lat. adoratio. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Adoraţie ≠ dispreţ, ură Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime ADORÁŢIE s. 1. cult, idolatrie, veneraţie. (Simte pentru ea o… … Dicționar Român
cult — CULT1, culte, s.n. 1. Omagiu care se aduce divinităţii prin acte religioase; manifestare a sentimentului religios prin rugăciuni şi prin acte rituale; totalitatea ritualurilor unei religii. 2. Sentiment exagerat de admiraţie, de respect, de… … Dicționar Român
prosterna — PROSTERNÁ, prostérn, vb. I. refl. A se pleca, a se înclina (până la pământ) în faţa cuiva în semn de veneraţie, de umilinţă, de supunere etc. [prez. ind. şi: prosternez] – Din fr. prosterner. Trimis de ana zecheru, 20.04.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
venerabil — VENERÁBIL, Ă, venerabili, e, adj. (Adesea substantivat) Care inspiră cel mai profund respect, care este vrednic de o stimă, de o consideraţie deosebită. ♢ Vârstă venerabilă, se spune despre vârsta unui om foarte bătrân. – Din fr. vénération.… … Dicționar Român
impietate — IMPIETÁTE, impietăţi, s.f. Lipsă de respect faţă de ceva considerat sfânt; p. gener. atitudine jignitoare, lipsită de respect faţă de cineva sau de ceva care merită întreaga consideraţie; sacrilegiu. [pr.: pi e ] – Din fr. impiété, lat. impietas … Dicționar Român
mătanie — MĂTÁNIE, mătănii, s.f. (În unele practici religioase) 1. Îngenunchere şi înclinare a corpului până la pământ, în semn de veneraţie şi de pocăinţă. ♦ p. gener. Plecăciune adâncă în semn de respect; temenea, ploconeală. 2. (La pl.) Şirag de mărgele … Dicționar Român
preacinstit — PREACINSTÍT, Ă, preacinstiţi, te, adj. Foarte cinstit, vrednic de cinste, de veneraţie; onorabil, respectabil. ♦ (Substantivat, f. art.) Maica Domnului, Fecioara Maria. – Prea + cinstit. Trimis de oprocopiuc, 07.04.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
respect — RESPÉCT s.n. Atitudine sau sentiment de stimă, de consideraţie sau de preţuire deosebită faţă de cineva sau de ceva; deferenţă, veneraţie. ♢ expr. A ţine (pe cineva) la (sau în) respect = a ţine pe cineva la distanţă, a nu l lăsa să devină prea… … Dicționar Român
