vagabondaj

vagabondaj
VAGABONDÁJ s.n. Vagabondare; starea celui care vagabondează. ♦ Infracţiune comisă de omul capabil de muncă ce refuză să exercite o ocupaţie, fără domiciliu stabil şi lipsit de mijloace cinstite de trai. – Din fr. vagabondage.
Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

VAGABONDÁJ s. 1. v. hoinăreală. 2. hoinăreală, pribegie, pribegire, vagabondare. (Un vagabondaj din loc în loc.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

vagabondáj s. n., (infracţiuni) pl. vagabondáje
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

VAGABONDÁJ s.n. Vagabondare; starea celui care vagabondează, situaţia de vagabond. [< fr. vagabondage].
Trimis de LauraGellner, 09.02.2006. Sursa: DN

VAGABONDÁJ s. n. vagabondare. ♢ starea celui care vagabondează. (< fr. vagabondage)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • vagabondáj — s. n., (infracţiuni) pl. vagabondáje …   Romanian orthography

  • vagabondare — VAGABONDÁRE, vagabondări, s.f. Acţiunea de a vagabonda; vagabondaj. – v. vagabonda. Trimis de bogdanrsb, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  VAGABONDÁRE s. 1. v. hoinăreală. 2. hoinăreală, pribegie, pribegire, vagabondaj. (O vagabondare din loc în loc.)… …   Dicționar Român

  • puşlanie — PUŞLÁNIE s. v. haimanalâc, hoinăreală, vagabondaj, vagabondare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  puşlánie, s.f. (reg.) 1. vagabondaj, haimanalâc. Trimis de blaurb, 09.11.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • cutreiera — CUTREIERÁ, cutréier, vb. I. 1. tranz. A străbate, a colinda (în lung şi în lat), a umbla (din loc în loc); p. ext. a hoinări, a vagabonda. ♦ A umbla adesea prin...; a frecventa. Cutreiera parcurile. 2. refl. (Neobişnuit) A se perinda. [pr.: tre… …   Dicționar Român

  • haimana — HAIMANÁ, haimanale, s.f. Om de nimic, fără căpătâi, derbedeu, vagabond. ♢ expr. (Adverbial) A umbla haimana = a umbla fără rost, a hoinări, a vagabonda. – Din tc. haymana. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HAIMANÁ s. v. derbedeu. Trimis …   Dicționar Român

  • haimanalâc — HAIMANALÂC, haimanalâcuri, s.n. Faptul de a hoinări ca o haimana; hoinăreală, vagabondaj. – Haimana + suf. lâc. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HAIMANALÂC s. v. hoinăreală. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  haimanalâc s …   Dicționar Român

  • hoinăreală — HOINĂREÁLĂ, hoinăreli, s.f. Faptul de a hoinări. – Hoinări + suf. eală. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  HOINĂREÁLĂ s. 1. v. haimanalâc. 2. pribegie, pribegire, vagabondaj, vagabondare. (O hoinăreală din loc în loc.) 3. colindare,… …   Dicționar Român

  • oină — ÓINĂ s.f. Joc sportiv care se dispută între două echipe compuse din câte 11 jucători fiecare, o echipă aflându se la bătaie , pe linia de aşteptare, şi cealaltă la prindere , în câmpul de joc, tehnica constând în lovirea unei mingi cu un baston… …   Dicționar Român

  • puşlamalâc — PUŞLAMALẤC, puşlamalâcuri, s.n. (fam.; rar) Atitudine, comportare, viaţă de puşlama; haimanalâc. – Puşlama + suf. lâc. Trimis de oprocopiuc, 27.04.2004. Sursa: DEX 98  PUŞLAMALÂC s. v. haimanalâc, hoinăreală, lichelism, vagabondaj, vagabondare.… …   Dicționar Român

  • răzleţ — RĂZLÉŢ, EÁŢĂ, răzleţi, e, adj. 1. (Despre fiinţe) Care s a depărtat de ceilalţi, care a rămas singur. ♦ (Şi adv.) Situat la distanţă (unul de altul). ♦ (Despre sunete) Lipsit de legătură, de continuitate; izolat; sporadic. 2. Care rătăceşte din… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”