Dicționar Român. 2013.
uzáre — s. f., g. d. art. uzärii; pl. uzäri … Romanian orthography
uzarėlis — uzarė̃lis sm. (2) BŽ140, NdŽ, KŽ, Krsn, Kbr, Slv, Dkš; LL216, LBŽ, T.Ivan nasturta: Uzarė̃liai medum kvepia Plv. Uzarėliùs sėk per pilnatį Gl … Dictionary of the Lithuanian Language
deteriorare — DETERIORÁRE, deteriorări, s.f. Acţiunea de a (se) deteriora şi rezultatul ei; stricare, uzare. [pr.: ri o ] – v. deteriora. Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX 98 DETERIORÁRE s. 1. degradare, învechire, stricare, uzare, (înv.)… … Dicționar Român
stricare — STRICÁRE, stricări, s.f. Acţiunea de a (se) strica şi rezultatul ei. – v. strica. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STRICÁRE s. 1. degradare, deteriorare, învechire, uzare, (înv.) degradaţie. (stricare mobilei.) 2. de gradare,… … Dicționar Român
ùžārskī — prid. koji se odnosi na užare [∼ zanat] … Veliki rječnik hrvatskoga jezika
degradaţie — DEGRADÁŢIE, degradaţii, s.f. (înv.) Degradare. – Din fr. dégradation. Trimis de dante, 14.07.2004. Sursa: DEX 98 DEGRADÁŢIE s. v. corupere, decădere, degra dare, depravare, deteriorare, înjosire, învechire, pervertire, stricare, umilire, uzare … Dicționar Român
destrăma — DESTRĂMÁ, destrám, vb. I. 1. refl. (Despre ţesături sau obiecte ţesute) A se zdrenţui prin desfacerea neregulată şi ruperea firelor datorită uzurii sau unei utilizări necorespunzătoare; a se rupe. ♢ tranz. A destrăma o ţesătură. ♦ fig. A se… … Dicționar Român
detraca — DETRACÁ vb. I. refl. (livr.; întrebuinţat numai la timpurile compuse) A se sminti, a se ţicni; a decădea din punct de vedere moral. – Din fr. détraquer. Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX 98 DETRACÁ vb. v. defecta, deranja, deregla,… … Dicționar Român
hrentui — HRENTUÍ, hrentuiesc, vb. IV. refl. (reg.) A se strica; a se hodorogi. ♦ A se împrăştia, a se risipi. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HRENTUÍ vb. v. degrada, deteriora, învechi, strica, uza. Trimis de siveco, 13.09.2007.… … Dicționar Român
ovaliza — OVALIZÁ, pers. 3 ovalizează, vb. I. refl. (tehn.; despre corpuri cilindrice) A se deforma prin uzură astfel încât secţiunea circulară să devină ovală; a lua formă ovală. – Din fr. ovaliser. Trimis de ana zecheru, 11.05.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
