stricare

stricare
STRICÁRE, stricări, s.f. Acţiunea de a (se) strica şi rezultatul ei. – v. strica.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

STRICÁRE s. 1. degradare, deteriorare, învechire, uzare, (înv.) degradaţie. (stricare mobilei.) 2. de-gradare, deteriorare, ponosire, roadere, tocire, uzare, (rar) ponoseală. (stricare hainelor.) 3. dără-pănare, degradare, măcinare, părăginire, ruinare. (stricare unui zid vechi.) 4. avariere, deterio-rare, (pop.) vătămare. (stricare unui sistem tehnic.) 5. forţare, spargere, violare. (stricare unei încuietori.) 6. distrugere, nimicire, prăpădire. (stricare recoltei din cauza ploilor.) 7. acrire, alterare, descompunere, fermentare, împuţire, înăcrire. (stricare mâncării.) 8. alterare, descompunere, râncezire. (stricare materiilor grase.) 9. deranjare. (stricare pieptănăturii.) 10. (med.) deranjare. (stricare sto-macului.) 11. alterare, poluare, viciere. (stricare aerului dintr-o încăpere.) 12. corupere, deformare. (stricare unei limbi.) 13. corupere, decădere, depravare, pervertire, viciere, (înv.) degradaţie. (stricare moravurilor.) 14. desfacere, rupere. (stricare logodnei.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

STRICÁRE s. v. călcare, daună, încălcare, înrăutăţire, nesocotire, pagubă, pier-dere, prejudiciu, stricăciune, violare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

stricáre s. f., g.-d. art. stricării; pl. stricări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • stricare — 1stri·cà·re v.tr. RE centr. var. → strigare. 2stri·cà·re v.tr. TS tess. rifinire un tessuto conferendo ai peli della stoffa una direzione uniforme {{line}} {{/line}} DATA: 1873. ETIMO: etim. incerta …   Dizionario italiano

  • estregar — (Probablemente del lat. vulgar stricare.) ► verbo transitivo/ pronominal Frotar una cosa con otra con fuerza para limpiarla o calentarla: ■ se estregaban las manos porque hacía mucho frío. SE CONJUGA COMO pagar SINÓNIMO refregar restregar * * *… …   Enciclopedia Universal

  • forţare — FORŢÁRE, forţări, s.f. Acţiunea de a (se) forţa şi rezultatul ei; silire, spargere, stricare. – v. forţa. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  FORŢÁRE s. 1. v. constrângere. 2. v. strădanie. 3. spar gere, stricare, violare. (forţare… …   Dicționar Român

  • corupere — CORÚPERE, coruperi, s.f. Acţiunea de a (se) corupe şi rezultatul ei. – v. corupe. Trimis de IoanSoleriu, 03.05.2004. Sursa: DEX 98  CORÚPERE s. 1. decădere, depravare, pervertire, stricare, viciere, (înv.) degradaţie. (corupere moravuri lor.) 2 …   Dicționar Român

  • degenerare — DEGENERÁRE, degenerări, s.f. Faptul de a degenera; decădere, stricare, degenerescenţă, degeneraţie. – v. degenera. Trimis de dante, 03.10.2008. Sursa: DEX 98  DEGENERÁRE s. 1. v. atrofie. 2. v. pipernicire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • degradare — DEGRADÁRE, degradări, s.f. Acţiunea de a (se) degrada şi rezultatul ei; degradaţie. 1. Înjosire. 2. (Şi în sintagma degradare militară) Pedeapsă militară care constă în luarea gradului, excluderea din armată etc. ♦ (În sintagma) Degradare civică …   Dicționar Român

  • deranjare — DERANJÁRE, deranjări, s.f. Acţiunea de a (se) deranja şi rezultatul ei. – v. deranja. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DERANJÁRE s. 1. răscolire, răvăşire, zăpăcire. (deranjare hârtiilor de pe masă.) 2. stricare. (deranjare… …   Dicționar Român

  • dereglare — DEREGLÁRE, dereglări, s.f. Acţiunea de a (se) deregla şi rezultatul ei; stricare, deranjare. – v. deregla. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Dereglare ≠ reglare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  DEREGLÁRE s. 1. v.… …   Dicționar Român

  • deteriorare — DETERIORÁRE, deteriorări, s.f. Acţiunea de a (se) deteriora şi rezultatul ei; stricare, uzare. [pr.: ri o ] – v. deteriora. Trimis de IoanSoleriu, 16.07.2004. Sursa: DEX 98  DETERIORÁRE s. 1. degradare, învechire, stricare, uzare, (înv.)… …   Dicționar Român

  • sabotaj — SABOTÁJ, sabotaje, s.n. Acţiune având ca scop împiedicarea bunului mers al unei activităţi, în special frânarea desfăşurarii normale a unui proces de producţie. – Din fr. sabotage. Trimis de spall, 26.04.2004. Sursa: DEX 98  SABOTÁJ s. sabotare …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”