boare

boare
BOÁRE s.f. Adiere plăcută de vânt. – lat. boreas.
Trimis de valeriu, 23.10.2007. Sursa: DEX '98

BOÁRE s. 1. v. adiere. 2. v. zefir.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

BOÁRE s. v. aromă, balsam, mireasmă, parfum.
Trimis de siveco, 01.04.2009. Sursa: Sinonime

boáre s. f.
Trimis de siveco, 15.04.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

BOÁRE f. Suflare uşoară de vânt; adiere; briză. [art. boarea; G.-D. boarei; Sil. boa-re] /<lat. boreas
Trimis de siveco, 09.11.2008. Sursa: NODEX

boáre s.f. – 1. Exalare, duhoare. – 2. Zăpuşeală, căldură. – 3. Adiere de vînt. – Mr. boră, megl. boari. lat. văpōrem, pronunţat normal *baporem. Trebuie să se presupună o fază intermediară asimilată *baborem, al cărei rezultat normal este *băoare › boare, cf. subala › (sub)suară. Semantismul este de asemenea perfect normal, cel puţin pentru primele două accepţii; cea de "adiere de vînt" este numai secundară şi pînă la un anume punct incertă (în ex. pe care le menţionează DAR s-ar putea interpreta adesea în sens etimologic; frecvenţa cu care se întrebuinţează expresia o boare de vînt arată că nu este posibil să se caute un etimon care să însemne de la sine "vînt"). Etimonul pe care îl propunem a fost întrevăzut de Koerting 9995, care a propus lat. vaporeus, dificil sub aspect fonetic şi ca atare abandonat în general. Densusianu, rom., XXXIII, 275, a propus lat. Bŏreās, ipoteză care, adoptată de Pascu, Beiträge, 7; Candrea; Graur, BL, V, 90 şi Scriban, prezintă mari dificultăţi semantice (cum am arătat, boare nu înseamnă "vînt" ci "duhoare"; pe de altă parte, implică noţiunea de "fierbinte", cf. Dosoftei; nu-i nime să-i scape de boare, să se-ascunză de dîns la răcoare; în timp ce, dimpotrivă, Boreas este vîntul rece din nord). În faţa ipotezei, lui Densusianu se ridică cea a lui Puşcariu 5 (cf. REW 1219; DAR; Puşcariu, ZRPh., XXXVII, 112; Skok 195), care derivă pe boare de la abur, ceea ce nu este posibil din punct de vedere fonetic. Odinioară, Cipariu, Arhiv., 70, se gîndea la bg. burja, cf. bură.
Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER

!boáre s. f., g.-d. art. boárei
Trimis de Laura-ana, 23.10.2007. Sursa: DOOM 2

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • boáre — s. f …   Romanian orthography

  • briză — BRÍZĂ, brize, s.f. Vânt uşor care suflă regulat la ţărmul mării, în timpul zilei de la mare spre uscat, iar în timpul nopţii de la uscat spre mare; p. ext. adiere, boare. – Din fr. brise. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  bríză s. f …   Dicționar Român

  • adiere — ADIÉRE, adieri, s.f. Suflare lină (de vânt); abur, abureală. [pr.: di e ] – v. adia. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ADIÉRE s. 1. boare, pală, suflare, suflu, undă, (rar) scutur, (Olt.) reveneală. (Nu se simţea nici o adiere de …   Dicționar Român

  • aură — ÁURĂ s.f. (livr.; adesea fig.) Nimb, aureolă (1). (med.) Stare specifică premergătoare crizei de epilepsie. [pr.: a u ] – Din lat. aura. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÁURĂ s. v. aureolă …   Dicționar Român

  • Liste der deutschsprachigen Ortschaften in der Wolgarepublik — Die Liste der deutschsprachigen Ortschaften in der Wolgarepublik wurden durch die Sprachforschungen des Germanisten Georg Dinges in der Wolgadeutschen Republik ermöglicht. Georg Dinges erforschte in den Jahren von 1925 bis 1929 die Sprachinseln… …   Deutsch Wikipedia

  • abur — ÁBUR, aburi, s.m. 1. Vapori de apă. 2. Ceaţă rară. 3. (Rar) Adiere. 4. fig. Suflare uşoară (a vântului), boare. – cf. alb. a v u l l. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ÁBUR s. vapori (pl.). (aburul este un agent termic.) Trimis… …   Dicționar Român

  • respirare — RESPIRÁRE, respirări, s.f. (Rar) Respiraţie. ♦ Aerul respirat; boare, adiere. – v. respira. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  RESPIRÁRE s. v. răsuflare, respiraţie, suflare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  respiráre s.… …   Dicționar Român

  • suflu — SÚFLU, sufluri, s.n. 1. Respiraţie. ♦ Nume generic dat sunetelor care se produc la nivelul pleurei, inimii sau vaselor în diferite boli, asemănătoare cu zgomotul făcut de o coloană de aer sau de lichid împinsă cu forţa într un canal îngust. ♦… …   Dicționar Român

  • Boation — Bo*a tion, n. [L. boatus, fr. boare to roar.] A crying out; a roaring; a bellowing; reverberation. [Obs.] [1913 Webster] The guns were heard . . . about a hundred Italian miles, in long boations. Derham. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Reboant — Re*bo ant (r[ e]*b[=o] ant), a. [L. reboans, p. pr. of reboare; pref. re re + boare to cry aloud.] Rebellowing; resounding loudly. [R.] Mrs. Browning. [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”