urechelniţă — URECHÉLNIŢĂ, urechelniţe, s.f. I. (zool.) 1. Insectă de culoare castanie, cu corpul alungit, cu elitrele scurte, având la capătul abdomenului două prelungiri în formă de cleşte mare (Forficula auricularia). 2. Animal miriapod cu capul mare, cu… … Dicționar Român
aurantia — URÉCHE, urechi, s.f. I. 1. Fiecare dintre cele două organe ale auzului şi echilibrului, aşezate simetric de o parte şi de cealaltă a capului omului şi mamiferelor, alcătuite dintr o parte externă, una mijlocie şi una internă. ♢ expr. A fi numai… … Dicționar Român
auriculat — auriculát adj. m., pl. auriculáţi; f. sg. auriculátă, pl. auriculáte Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic AURICULÁT, Ă adj. În formă de auricul, de urechiuşă. [pron. a u . / … Dicționar Român
babă — BÁBĂ, babe, s.f. I. Femeie în vârstă înaintată; femeie trecută de tinereţe; băbătie, babetă1. ♦ spec. Femeie bătrână care vindecă bolile prin mijloace empirice, prin vrăji, prin descântece etc. ♢ Zilele babei (sau babelor) sau babele = primele… … Dicționar Român
burete — BURÉTE bureţi, s.m. 1. (bot.) Nume generic dat unor ciuperci; spongie. ♢ expr. (fam.) Doar n am mâncat bureţi = doar n am înnebunit! 2. (În sintagma) Burete de mare = (la pl.) Încrengătură de nevertebrate marine, fixate de stânci, cu formă… … Dicționar Român
rotundifolium — URÉCHE s. 1. (anat.) auriculă, pavilionul urechii, (rar) pâlnie, scoică. 2. v. auz. 3. v. toartă. 4. gaură, (prin Transilv.) toartă. (rotundifolium la acul de cusut.) 5. (bot.) urechea babei (Peziza aurantia) = urechiuşă, (reg.) babă; urechea… … Dicționar Român
ureche — IARBA URÉCHII s. v. rujă, urechelniţă. Trimis de siveco, 10.10.2008. Sursa: Sinonime URÉCHE s. v. branhie, măsea, opercul. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime URECHE TĂTĂRÁSCĂ s. v. urechea iepurelui. Trimis de siveco, 23.11.2007.… … Dicționar Român
