burete

BURÉTE bureţi, s.m. 1. (bot.) Nume generic dat unor ciuperci; spongie. ♢ expr. (fam.) Doar n-am mâncat bureţi = doar n-am înnebunit! 2. (În sintagma) Burete-de-mare = (la pl.) Încrengătură de nevertebrate marine, fixate de stânci, cu formă variată şi cu scheletul constituit din spicule şi bastonaşe silicioase sau calcaroase (Spongiaria); (şi la sg.) animal din această încrengătură; spongier. ♦ Scheletul poros al acestui animal (sau obiect similar fabricat din cauciuc, material plastic), care, datorită proprietăţii de a absorbi lichidele, se întrebuinţează la ştersul tablei de scris, la spălat etc. – lat. *boletis sau refăcut din bureţi (pl. lui *buret(u) < lat. boletus).

Trimis de valeriu, 03.03.2009. Sursa: DEX '98



BURÉTE s. 1. (zool.; Spongia officinalis) spongie. 2. (zool.) burete-de-mare (Spongiaria) = spongier. 3. (prin Ban.) spumă, (Transilv. şi Ban.) şponghie. (burete de şters tabla.) 4. (bot.) burete-de-casă v. ciupercă de pivniţă; burete-de-conopidă = a) (Clavaria coralloides) = (reg.) creţişoară, curălice, meloşel, opintici (pl.), togmăgel, barba-caprei, burete-creţ, laba-mâţei; b) (Ramaria botrytis) rămurele (pl.); burete-de-mesteacăn (Cortinarius cinnamomeus) = (reg.) pâinişoare (pl.); burete-de-nuc (Polyporus squamosus) = (reg.) păstrăv; burete-flocos (Lactarius torminosus) = (reg.) flocoşel; burete-galben (Cantharellus cibarius) = (reg.) gălbinele (pl.), gălbiori (pl.), urechiuşă, unghia-caprei; buretele cerbilor (Scleroderma vulgare) = (reg.) băşina-porcului; burete-negru (Pleurotus ostreatus) = păstrăv; burete-pestriţ (Amanita muscaria) = (reg.) burete-şerpesc, (Mold.) pălăria-şarpelui; burete-şerpesc (Lepiota procera) = (Mold.) pălăria-şarpelui.

Trimis de siveco, 04.11.2007. Sursa: Sinonime



BURÉTE s. v. ciupercă, fungi, hrib, măsea, mânătarcă.

Trimis de siveco, 03.03.2009. Sursa: Sinonime



BURETE-DE-SPÍN s. v. nicorete.

Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime



BURETELE-CÁLULUI s. v. popenchi.

Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime



BUREŢI-DE-CONOPÍDĂ s. pl. v. laba-mâţei.

Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime



BUREŢI-DE-IÁRBĂ s. pl. v. cocârlă.

Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime



BUREŢI-DE-PÁJIŞTE s. pl. v. cocârlă.

Trimis de siveco, 21.11.2007. Sursa: Sinonime



BUREŢI-DE-SPÍNI s. pl. v. pâinişoară.

Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime



BUREŢI-RÓŞII s. pl. v. pâinişoară.

Trimis de siveco, 23.11.2007. Sursa: Sinonime



buréte (ciupercă, obiect poros) s. m., pl. buréţi

Trimis de siveco, 03.03.2009. Sursa: Dicţionar ortografic



buréte de máre s. m. + prep. + s. f.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



BURÉ//TE bureteţi m. 1) Specie de ciuperci. burete-alb. burete-pucios. ♢ Doar n-am mâncat bureteţi doar n-am înnebunit. 2): burete-de-mare animal marin, nevertebrat, având scheletul format dintr-o reţea de fibre elastice, care îşi duce viaţa în colonii masive, prins de stâncile subacvatice. 3) Obiect spongios, făcut din scheletul acestui animal (sau din cauciuc poros), servind la spălat, la şters tabla şi în alte scopuri. /<lat. boletis

Trimis de siveco, 03.03.2009. Sursa: NODEX



buréte (-ţi), s.m. – 1. Specie de ciuperci. – 2. Burete. – Mr. buburec (pl. bubureţi), bureate, megl. bureţi. lat. bōlĕtus (Diez, Gramm., I, 188; Puşcariu 239; REW 1193; Candrea-Dens., 199; DAR), probabil prin intermediul unei forme *bōlĕtis, mai apropiată de gr. βωλίτης. – Der. buretos, adj. (spongios).

Trimis de blaurb, 03.03.2009. Sursa: DER