auriculat

auriculát adj. m., pl. auriculáţi; f. sg. auriculátă, pl. auriculáte

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



AURICULÁT, -Ă adj. În formă de auricul, de urechiuşă. [pron. a-u-. / cf. fr. auriculé, lat. auriculatus].

Trimis de LauraGellner, 16.11.2004. Sursa: DN



AURICULÁT, -Ă adj. prevăzut cu auricule, cu urechiuşe. (< fr. auriculé, lat. auriculatus)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN