uneltíre — s. f., g. d. art. uneltírii; pl. uneltíri … Romanian orthography
intrigă — ÍNTRIGĂ, intrigi, s.f. 1. Acţiune (ascunsă) care foloseşte mijloace nepermise pentru realizarea unui scop; uneltire. 2. Schemă generală de fapte şi de acţiuni care reprezintă subiectul unor opere literare. – Din fr. intrigue. Trimis de valeriu,… … Dicționar Român
cabală — CABÁLĂ, (2) cabale, s.f. 1. Interpretare ebraică ezoterică şi simbolică a Vechiului testament; doctrină bazată pe această interpretare. 2. fig. Uneltire, intrigă. – Din fr. cabale, germ. Kabale. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
manevră — MANÉVRĂ, manevre, s.f. 1. (De obicei la pl.) Deplasare organizată şi rapidă a unor unităţi militare pentru a lovi pe adversar sau pentru a respinge lovitura lui; p. ext. luptă. ♦ Pregătire tactică a unei armate sau a unei flote, în condiţii… … Dicționar Român
tramă — TRÁMĂ, trame, s.f. Fir de mătase, relativ gros şi afânat, întrebuinţat în urzeala sau în bătătura unor ţesături. ♦ fig. Intrigă a unei opere literare. ♦ fig. (livr.) Plan ascuns, intrigă, complot. – Din fr. trame, lat. trama. Trimis de claudia,… … Dicționar Român
complot — COMPLÓT, comploturi, s.n. Înţelegere secretă a câtorva persoane care uneltesc o acţiune împotriva unei persoane, a unui stat etc. – Din fr. complot. Trimis de LauraGellner, 29.07.2004. Sursa: DEX 98 COMPLÓT s. conjuraţie, conspiraţie, intrigă,… … Dicționar Român
manoperă — MANÓPERĂ, manopere, s.f. 1. Muncă manuală depusă pentru efectuarea unei lucrări; plată pentru această muncă. 2. (Rar) Acţiune tactică; atitudine; mijloc, procedeu întrebuinţat pentru realizarea unui scop. 3. fig. Manevră (4) – Calc după fr.… … Dicționar Român
maşinaţie — MAŞINÁŢIE, maşinaţii, s.f. (Mai ales la pl.) Intrigă, uneltire, complot. [var.: maşinaţiúne, (înv.) machináţie, machinaţiúne, mahináţie s.f.] – Din fr. machination, it. macchinazione. Trimis de claudia, 25.10.2006. Sursa: DEX 98 MAŞINÁŢIE … Dicționar Român
captaţie — CAPTÁŢIE, captaţii, s.f. (Rar) Captare. ♦ Uneltiri viclene întrebuinţate în scopul obţinerii, printr un act juridic, a anumitor foloase pentru cineva în dauna altcuiva. – Din fr. captation, lat. captatio. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX … Dicționar Român
conspiraţie — CONSPIRÁŢIE, conspiraţii, s.f. Uneltire secretă şi ilegală îndreptată împotriva (conducătorilor) statului sau a ordinii publice; complot; conjuraţie. [var.: (înv.) conspiraţiúne s.f.] – Din fr. conspiration, lat. conspiratio, onis. Trimis de… … Dicționar Român