manoperă

manoperă
MANÓPERĂ, manopere, s.f. 1. Muncă manuală depusă pentru efectuarea unei lucrări; plată pentru această muncă. 2. (Rar) Acţiune tactică; atitudine; mijloc, procedeu întrebuinţat pentru realizarea unui scop. 3. fig. Manevră (4) – Calc după fr. manœuvre, it. manovra. cf. lat. m a n o p e r a.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

MANÓPERĂ s. v. cale, chip, fel, formă, intrigă, manevră, manieră, maşinaţie, metodă, mijloc, mod, modalitate, posibilitate, procedare, procedeu, procedură, putinţă, sistem, uneltire.
Trimis de siveco, 08.04.2009. Sursa: Sinonime

manóperă s. f. (sil. mf. man-) operă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MANÓPER//Ă manoperăe f. 1) Muncă manuală care este necesară pentru efectuarea unei lucrări. 2) rar Mijloc de a acţiona în vederea atingerii unui anumit scop; manieră; modalitate; procedeu; manevră. /<fr. manoeuvre, it. manovra
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

MANÓPERĂ s.f. 1. Muncă manuală necesară pentru efectuarea unei lucrări, pentru producerea unui lucru. 2. (fig.) Uneltire, intrigă, manevră. [După fr. manoeuvre, it. manovra, cf. lat. med. manopera].
Trimis de LauraGellner, 20.10.2006. Sursa: DN

MANÓPERĂ s. f. 1. cantitatea de muncă (manuală) necesară pentru efectuarea unei lucrări; remuneraţia cuvenită pentru această muncă. 2. (fig.) uneltire, intrigă. (după fr. monoeuvre, lat. manopera)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • manóperã — s. f. (sil. mf. man ), pl. manópere …   Romanian orthography

  • manevră — MANÉVRĂ, manevre, s.f. 1. (De obicei la pl.) Deplasare organizată şi rapidă a unor unităţi militare pentru a lovi pe adversar sau pentru a respinge lovitura lui; p. ext. luptă. ♦ Pregătire tactică a unei armate sau a unei flote, în condiţii… …   Dicționar Român

  • manoeuvre — 1. (ma neu vr ) s. f. 1°   Opération de la main.    Terme de construction. Mouvement des ouvriers et des machines. Il faut laisser de la place pour la manoeuvre. 2°   Terme de chirurgie et d obstétrique. Action composée, ensemble des mouvements… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • Maneuver — Ma*neu ver, Manoeuvre Ma*n[oe]u vre, n. [F. man[oe]uvre, OF. manuevre, LL. manopera, lit., hand work, manual labor; L. manus hand + opera, fr. opus work. See {Manual}, {Operate}, and cf. {Mainor}, {Manure}.] [1913 Webster] 1. Management;… …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Manoeuvre — Maneuver Ma*neu ver, Manoeuvre Ma*n[oe]u vre, n. [F. man[oe]uvre, OF. manuevre, LL. manopera, lit., hand work, manual labor; L. manus hand + opera, fr. opus work. See {Manual}, {Operate}, and cf. {Mainor}, {Manure}.] [1913 Webster] 1. Management; …   The Collaborative International Dictionary of English

  • МАНЕВРЫ — (фр. manoeuvre, от лат. manus рука, и opera работа). 1) движения войск. которыми стараются достигнуть без боя какой либо известной цели. 2) практические занятия войск в мирное время, примерные сражения, атаки, штурм искусственных крепостей. 3)… …   Словарь иностранных слов русского языка

  • mainmorte — (min mor t ) s. f. 1°   Terme de jurisprudence. État des serfs qui, en vertu d anciens droits féodaux, étaient privés de la faculté de tester et de disposer de leurs biens quand ils n avaient pas d enfants ; c était le seigneur qui était leur… …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • intrigă — ÍNTRIGĂ, intrigi, s.f. 1. Acţiune (ascunsă) care foloseşte mijloace nepermise pentru realizarea unui scop; uneltire. 2. Schemă generală de fapte şi de acţiuni care reprezintă subiectul unor opere literare. – Din fr. intrigue. Trimis de valeriu,… …   Dicționar Român

  • lucrare — LUCRÁRE, lucrări, s.f. 1. Acţiunea de a lucra şi rezultatul ei; muncă, activitate. ♢ expr. A pune în lucrare = a începe executarea, a pune în practică. ♦ (înv.) Muncă, activitate, efort pentru a realiza ceva. ♦ (concr.) Lucru realizat printr o… …   Dicționar Român

  • mod — MOD, moduri, s.n. 1. Fel de a fi, de a se manifesta al cuiva sau a ceva; fel în care se efectuează ceva; cale, procedeu, metodă. ♢ (Ec. pol.) Mod de producţie = fel istoriceşte determinat în care oamenii produc bunurile necesare existenţei lor… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”