ulucă

ulucă
ULÚCĂ, uluci, s.f. 1. Scândură groasă întrebuinţată în construcţii, mai ales la facerea gardurilor şi a împrejmuirilor. 2. Gard din scânduri; zăplaz. – Probabil refăcut din uluce (pl. lui uluc).
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ULÚCĂ s. 1. (înv. şi reg.) stobor, (Olt. şi Munt.) ştachetă. (Gard de ulucăi.) 2. v. gard.
Trimis de siveco, 24.02.2009. Sursa: Sinonime

ulúcă s. f., g.-d. art. ulúcii; pl. ulúci
Trimis de siveco, 08.10.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

ULÚ//CĂ ulucăci f. 1) Scândură groasă din care se fac garduri. 2) Îngrăditură făcută din astfel de scânduri. /<Din uluce pl.
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • ulúcã — s. f., g. d. art. ulúcii; pl. ulúci …   Romanian orthography

  • stobor — STOBÓR1 s.n. (Olt.) Adunare (3), reuniune. (din zbor2, prin confuzie cu stobor2 = zăplaz, ulucă) Trimis de tavi, 09.06.2004. Sursa: DER  STOBÓR2, stobóruri, s.n. (Trans.) 1. Ulucă, zăplaz. 2. Teren îngrădit cu uluci. (din sl. stoborŭ = coloană)… …   Dicționar Român

  • zăplaz — ZĂPLÁZ, zăplazuri, s.n. Gard (de scânduri, de ulucă); ulucă. – et. nec. Trimis de spall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ZĂPLÁZ s. v. gard, împrejmuire, îngrăditură, ocol, ulucă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  zăpláz s. n. (sil.… …   Dicționar Român

  • ştachetă — ŞTACHÉTĂ, ştachete, s.f. 1. (reg.) Ulucă, leaţ. 2. Bară subţire, aşezată transversal, confecţionată din lemn, metal sau material plastic, peste care trebuie să sară sportivii la întreceri sau la exerciţii de atletism, fără să o atingă. [var.:… …   Dicționar Român

  • cuprins — CUPRÍNS1, (I 2, II) cuprinsuri, s.n. I. 1. Conţinut. Cuprinsul cărţii. ♦ Sumar (II 2). 2. Întindere, suprafaţă. ♦ Spaţiu înconjurător. ♦ (înv.) Loc, ţinut. II. (înv.) 1. Stăpânire. ♦ (concr.) Proprietate. 2. Curte întărită a unui castel. [var.:… …   Dicționar Român

  • gard — GARD, garduri, s.n. 1. Construcţie de lemn, de metal, de zidărie etc. care împrejmuieşte o curte, un teren, o grădină etc. ♢ Gard viu = plantaţie deasă de arbuşti, de forma unui gard (1), care serveşte la împrejmuirea unui loc sau ca element… …   Dicționar Român

  • ogradă — OGRÁDĂ, ogrăzi, s.f. 1. Curte, bătătură. 2. (reg.) Grădină cu pomi fructiferi; livadă. 3. Gospodărie (alcătuită din casă şi acareturi) a unui boier; curte boierească. ♦ Totalitatea persoanelor care se află în serviciul unei curţi boiereşti. – Din …   Dicționar Român

  • târcol — TÂRCÓL, târcoale, s.n. (În expr.) A da târcoale (sau rar, un târcol) = a se învârti în preajma cuiva sau a ceva, a umbla de jur împrejur. – Din bg. tărkalo cerc, roată . Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TÂRCÓL s. (Olt. şi… …   Dicționar Român

  • uluc — ULÚC, uluce, s.n. 1. Jgheab făcut din scânduri ori scobit într un trunchi de copac sau în piatră, din care se adapă vitele sau în care li se pune nutreţul. 2. Canal de lemn sau tablă pus de a lungul streşinii caselor, pentru a aduna şi a conduce… …   Dicționar Român

  • ţevea — ţeveá, ţevéle, s.f. (reg.) vergea, şipcă subţire, ulucă, prăjină, creangă. Trimis de blaurb, 22.03.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”