bleot

bleot
BLEOT, BLEOÁTĂ, bleoţi, bleoate, adj. (reg.; adesea substantivat) Prost, nătâng. – Din germ. blöd.
Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX '98

BLEOT adj., s. v. bleg, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

bleot adj. m., pl. bleoţi; f. sg. bleoátă, pl. bleoáte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

bleót (bleoátă), adj. – Tont, tîmp. Creaţie expresivă, cf. bleandă, bleau, bleg (Iordan, BF, II, 182). Este puţin probabilă der. din germ. blöd, sugerată de DAR. – Der. bl(e)otocări, vb. (a clefăi, a strivi, a zdrobi; a vorbi fără şir) se foloseşte în Mold., şi corespunde lui a blociori, în Trans. şi lui a bloşticăi, în Mold.; blotocăreală, s.f. (vorbire de neînţeles); blotor, s.m. (prost).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • bléot — past 3rd sing of blótan …   Old to modern English dictionary

  • Bleot — Greene / Kreiensen • Blut ostfälisches Platt …   Plattdeutsch-Hochdeutsch

  • blótan — sv/t7 3rd pres bléteþ past bléot/on ptp geblóten to sacrifice, kill for sacrifice …   Old to modern English dictionary

  • bleandă — BLEÁNDĂ1, blende, s.f. (pop.) Sperietoare de păsări. ♦ Epitet pentru o persoană fără energie, molâie, bleagă. – et. nec. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98  BLEÁNDĂ2, blende, s.f. (reg.) Lovitură, îmbrânceală, brânci. ♦ Tiflă. – et. nec …   Dicționar Român

  • bleau — BLEAU1 subst. (reg.; în expr.) A nu zice nici bleau = a tăcea din gură, a nu (mai) scoate o vorbă. Et.nec. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98  BLEAU2, bleauri, s.n. (reg.) Tablă de fier care îmbracă osia carului. [var.: bleah, bleav… …   Dicționar Român

  • bleg — BLEG, BLEÁGĂ, blegi, ge, adj. 1. (Despre animale) Cu urechi care atârnă în jos; clăpăug; (despre urechile animalelor) care atârnă în jos; (despre oameni) cu urechile îndepărtate de cap; (despre urechile oamenilor) îndepărtate de cap (şi atârnând… …   Dicționar Român

  • prost — PROST, PROÁSTĂ, proşti, proaste, adj., s.m.şi f. 1. adj., s.m. şi f. (Om) lipsit de inteligenţă, fără judecată, fără minte; nătărău, nerod, tont, prostănac. ♢ expr. Un prost şi jumătate = foarte prost. A face pe prostul = a simula prostia. ♦ (Om) …   Dicționar Român

  • Blöo — Blöom einfältigerKerl.GehtmitEinflußvon»blöde«zurückaufrumän»bleot=albern,tölpelhaft«undistüberösterreichischeVermittlungum1939indendeutschenWortschatzgelangt …   Wörterbuch der deutschen Umgangssprache

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”