bleg

bleg
BLEG, BLEÁGĂ, blegi, -ge, adj. 1. (Despre animale) Cu urechi care atârnă în jos; clăpăug; (despre urechile animalelor) care atârnă în jos; (despre oameni) cu urechile îndepărtate de cap; (despre urechile oamenilor) îndepărtate de cap (şi atârnând în jos). 2. Lipsit de energie, de voinţă (şi prost). – cf. scr. b l e k a.
Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX '98

Bleg ≠ deştept, căpăţănos, căpos, cuminte, înţelept, isteţ, mintios
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

BLEG adj., s. 1. adj., s. v. prost. 2. adj. indolent, lălâu, moale, molatic, molâu, mototol, (reg.) tofolog, (fig.) băligos, mălăieţ, mămăligos. (O fiinţă blegeagă.) 3. adj. v. clăpăug.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

bleg adj. m., pl. blegi; f. sg. bleágă pl. blége
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

BLEG bleágă (blegi, blége) 1) (despre animale) Care are urechi mari, lăsate în jos; clăpăug. 2) (despre urechi) Care este moale şi atârnă în jos; pleoştit. 3) fig. fam. (despre persoane) Care vădeşte lipsă de inteligenţă; prost; neghiob; nătărău; netot; nerod; stupid; năuc; tont; nătâng. /cf. sb. bleka
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

bleg (bleágă), adj.1. Buhăit, molatic, puhav. – 2. Cu urechile căzute. – 3. (s.m.) Paiaţă. Creaţie expresivă (Iordan, BF, II, 182), cf. bleandă, bleau, bleot. S-a explicat uneori prin sl. blagŭ "bun", sb. blag "bun, paşnic" (Berneker 58; Bogrea, Dacor., IV, 794; Procopovici, RF, II, 133); cf. şi sb. blek "tont", cu care coincide întîmplător. – Der. blegi (var. bleji), vb. (a înmuia, a fleşcăi); bleojdi, vb. (a fleşcăi, a decădea; a face ochii cît cepele; a-şi aţinti privirea spre ceva), cf. pleoşti (DAR se gîndeşte la o der. din sl. blistati "a străluci", "a vedea", ipoteză ce pare inutilă; cf. mai curînd sl. bljusti "a vedea"; dar mijloacele expresive ale rom. explică suficient această formaţie); bleoncos, adj. (cu urechile căzute), der. cu infix nazal; bleoncăni, vb. (a clătina, a legăna). Probabil aceleiaşi rădăcini expresive îi aparţine bloj, adj. (murdar, pătat; mascat, travestit, deghizat), care se foloseşte în Banat; der. bloji, vb. (Maram., a murdări); blojori, vb. (a calomnia), folosit de Cantemir.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • bleg — adj., t, e; en bleg farve; et blegt ansigt; ikke være bleg for noget (ikke være bange for noget) …   Dansk ordbog

  • bleg — 1. noun An entry in a blog requesting information or contributions. I posted a bleg in the hope of learning more about local tourism. 2. verb To create an entry in a blog requesting information or contributions. That guy will bleg on the most… …   Wiktionary

  • bleg — a long piece cut from a fish, especially the belly, and used as bait (Scottish dialect). Also spelled blig, blegg, blegdt and bligg …   Dictionary of ichthyology

  • BLEG — beneficiari legati …   Abbreviations in Latin Inscriptions

  • blegdt — bleg …   Dictionary of ichthyology

  • blegg — bleg …   Dictionary of ichthyology

  • blig — bleg …   Dictionary of ichthyology

  • bligg — bleg …   Dictionary of ichthyology

  • Akosmisk — Bleg …   Danske encyklopædi

  • blegne — bleg|ne vb., r, de, t …   Dansk ordbog

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”