bleotocăreală

BLEOTOCĂREÁLĂ, bleotocăreli, s.f. (reg.) Faptul de a bleotocări. – Bleotocări + suf. -eală.

Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX '98



bleotocăreálă s. f., g.-d. art. bleotocărélii; pl. bleotocăréli

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic