- tăciuna
- TĂCIUNÁ, tăciunez, vb. I. 1. tranz. A arde ceva până când se face tăciune (1). 2. refl. (Despre unele cereale) A fi atacat de tăciune (2). – Din tăciune.Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DEX '98TĂCIUNÁ vb. v. carboniza.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetăciuná vb., ind. prez. 3 sg. tăciuneázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA TĂCIUN//Á tăciunaéz tranz. A supune unei arderi incomplete; a preface în tăciune. /Din tăciuneTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE TĂCIUN//Á pers. 3 se tăciunaeáză intranz. (despre cereale) A fi atacat de tăciune. /Din tăciuneTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.