reprehensibil — REPREHENSÍBIL, Ă, reprehensibili, e, adj. (livr.) Care merită să fie condamnat, care atrage reproşuri; blamabil, condamnabil. – Din fr. réprehensible, lat. reprehensibilis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 REPREHENSÍBIL adj. v.… … Dicționar Român
condamnabil — CONDAMNÁBIL, Ă, condamnabili, e, adj. Care merită să fie condamnat, dezaprobat; reprobabil. – Din fr. condamnable. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 Condamnabil ≠ necondamnabil Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
lăudabil — LĂUDÁBIL, Ă, lăudabili, e, adj. Care este vrednic de laudă. [pr.: lă u ] – Din lat. laudabilis. Trimis de ionel bufu, 13.12.2006. Sursa: DEX 98 Lăudabil ≠ blamabil, criticabil Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime LĂUDÁBIL adj.… … Dicționar Român
ocarnic — OCÁRNIC adj. v. blamabil, condamnabil, criticabil, neîngăduit, neonorabil, ne permis, regretabil, reprobabil, ruşinos, urât, vinovat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
ocărâtor — OCĂRÂTÓR, OÁRE, ocărâtori, oare, adj. (înv.) Care jigneşte, insultă, ofensează. – Ocărî + suf. tor. Trimis de oprocopiuc, 03.05.2004. Sursa: DEX 98 OCĂRÂTÓR adj. v. blamabil, condamnabil, criticabil, neîngăduit, neonorabil, ne permis,… … Dicționar Român
reprobabil — REPROBÁBIL, Ă, reprobabili, le, adj. Care merită să fie reprobat, care trebuie condamnat; blamabil, condamnabil. – Din lat. reprobabilis. Trimis de Iris, 10.05.2004. Sursa: DEX 98 REPROBÁBIL adj. v. condamnabil. Trimis de siveco, 13.09.2007.… … Dicționar Român
ruşinos — RUŞINÓS, OÁSĂ, ruşinoşi, oase, adj. 1. Care se ruşinează uşor; sfios, timid. 2. Care constituie o ruşine, care aduce ruşine; blamabil, reprobabil. – Ruşine + suf. os. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Ruşinos ≠ dezgheţat Trimis… … Dicționar Român
ruşinător — RUŞINĂTÓR adj. v. blamabil, condamnabil, criticabil, neîngăduit, neonorabil, ne permis, regretabil, reprobabil, ruşinos, urât, vinovat. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime ruşinătór, ruşinătoáre, ruşinătóri, ruşinătoáre, adj. (înv.) 1 … Dicționar Român
vinovat — VINOVÁT, Ă, vinovaţi, te, adj. 1. (Despre oameni) Care are o vină, care a săvârşit o greşeală, o faptă pedepsită de lege, o abatere de la datorie sau de la morală; culpabil; pasibil de o pedeapsă. 2. (Despre faptele, comportările etc. oamenilor)… … Dicționar Român
