- trufaş
- TRUFÁŞ, -Ă, trufaşi, -e, adj. 1. (Adesea substantivat) Plin de trufie, peste măsură de mândru, de orgolios; înfumurat, arogant, îngâmfat. ♦ Care arată, care manifestă trufie, mândrie, îngâmfare. Privire trufaşă. 2. Măreţ, grandios, superb. – Trufă2 + suf. -aş.Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98Trufaş ≠ modestTrimis de siveco, 02.12.2008. Sursa: AntonimeTRUFÁŞ adj. 1. v. îngâmfat. 2. mândru, orgolios, semeţ, (rar) superb. (Manifestă un trufaş dispreţ pentru cei din jur.) 3. v. obraznic.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeTRUFÁŞ adj. v. falnic, grandios, impozant, impresionant, impunător, maiestos, măreţ, monumental, semeţ, splendid, superb.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetrufáş adj. m., pl. trufáşi; f. sg. trufáşă, pl. trufáşeTrimis de siveco, 08.01.2009. Sursa: Dicţionar ortograficTRUFÁŞ trufaşă (trufaşi, trufaşe) şi substantival 1) (despre persoane) Care este plin de trufie; foarte mândru; orgolios; vanitos; infatuat. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care denotă trufie. Vorbă trufaşă. 3) Care este plin de mândrie şi demnitate; măreţ; falnic; semeţ. /trufă + suf. trufaşaşTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.