melancolie — MELANCOLÍE, melancolii, s.f. 1. Stare de tristeţe, de deprimare, amestecată cu visare şi cu dorinţa de izolare; p. gener. tristeţe (uşoară), 2. Boală psihică care se manifestă printr o continuă depresiune, prin tristeţe morbidă, prin apatie,… … Dicționar Român
doliu — DÓLIU, doliuri, s.n. 1. Durere profundă pricinuită de moartea cuiva sau de o mare nenorocire colectivă; atitudine plină de tristeţe a celui căruia i a murit cineva. ♢ Zi de doliu = zi care aminteşte un eveniment dureros. 2. Semn exterior… … Dicționar Român
trist — TRÍST, Ă, trişti, ste, adj. 1. (Despre oameni) Supărat, mâhnit, amărât, abătut; melancolic. ♦ (Despre ochi, manifestări ale oamenilor, sunete etc.) Care exprimă tristeţe, melancolie. ♦ (Despre lucruri, stări sau fapte care ţin de natura sau de… … Dicționar Român
nostalgie — NOSTALGÍE, nostalgii, s.f. Sentiment de tristeţe, de melancolie provocat de dorinţa de a revedea un loc iubit, o persoană apropiată sau de a retrăi un episod din trecut. ♦ Dorinţă (plină de regrete) pentru ceva greu de realizat. – Din fr.… … Dicționar Român
depresiune — DEPRESIÚNE, depresiuni, s.f. I. 1. Formă de relief situată la un nivel mai jos decât regiunile înconjurătoare. 2. Vârtej de aer în care presiunea aerului este mai mică decât în regiunile vecine şi care aduce timp nefavorabil în locurile pe unde… … Dicționar Român
depresiv — DEPRESÍV, Ă, depresivi, e, adj. 1. Care provoacă starea de depresiune neuropsihică sau scăderea tensiunii arteriale. 2. De depresiune (II). 3. (Despre persoane) Înclinat spre tristeţe, descurajare. – Din fr. dépressif. Trimis de LauraGellner,… … Dicționar Român
disforie — DISFORÍE s.f. (med.) Tulburare a dispoziţiei (3) manifestată printr o stare (penibilă) de tristeţe şi frică, însoţită uneori de iritabilitate extremă şi de agresivitate. – Din fr. dysphorie. Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
elegie — ELEGÍE, elegii, s.f. 1. Specie a poeziei lirice în care sunt exprimate sentimente de melancolie, de tristeţe, de jale; p. ext. plângere, jeluire. 2. Compoziţie muzicală cu caracter melancolic, trist. – Din fr. élégie, lat. elegia. Trimis de RACAI … Dicționar Român
albastru — ALBÁSTRU, Ă, albaştri, stre, adj., s.n. 1. adj. Care are culoarea cerului senin. ♦ fig. Melancolic, trist, sumbru. ♢ expr. Inimă albastră = a) suflet trist, p. ext. tristeţe, jale; b) necaz, mânie, furie. Cu (sau de) sânge albastru = de neam mare … Dicționar Român
amar — AMÁR, Ă, amari, e, adj., s.n. 1. adj. (Despre alimente, băuturi etc.) Care are gustul fierii, pelinului, chininei; (despre gust) ca al fierii, pelinului, chininei. 2. fig. Chinuitor, dureros; trist, necăjit. ♢ expr. Pâine amară = mijloace de… … Dicționar Român
