- melancolie
- MELANCOLÍE, melancolii, s.f. 1. Stare de tristeţe, de deprimare, amestecată cu visare şi cu dorinţa de izolare; p. gener. tristeţe (uşoară), 2. Boală psihică care se manifestă printr-o continuă depresiune, prin tristeţe morbidă, prin apatie, delir, halucinaţii, anxietate şi obsesia sinuciderii. – Din fr. mélancolie, lat. melancolia.Trimis de cornel, 12.05.2008. Sursa: DEX '98MELANCOLÍE s. 1. tristeţe, (englezism) spleen. (melancolie cuiva.) 2. duioşie. (O melancolie de neînvins pentru vremurile copilăriei.)Trimis de siveco, 10.04.2008. Sursa: Sinonimemelancolíe s. f., art melancolía, g.-d. art. melancolíei; pl. melancolíi, art. melancolíileTrimis de siveco, 10.04.2008. Sursa: Dicţionar ortograficMELANCOLÍ//E melancoliei f. 1) Stare sufletească apăsătoare, care predispune la visare şi izolare. 2) Stare patologică caracterizată prin tristeţe profundă, prin pesimism general şi prin obsesia sinuciderii. /<fr. mélancolie, lat. melancholiaTrimis de siveco, 10.04.2008. Sursa: NODEXMELANCOLÍE s.f. 1. Tristeţe vagă, nedefinită; deprimare. 2. (med.) Boală mintală caracterizată prin tristeţe morbidă, apatie, delir, halucinaţii şi obsesia sinuciderii. [gen. -iei, var. melanholie s.f. / < fr. mélancolie, cf. lat., gr. melancholia < gr. melas – negru, chole – fiere].Trimis de LauraGellner, 10.04.2008. Sursa: DNMELANCOLÍE s. f. 1. stare de tristeţe, de deprimare, însoţită de dorinţa de visare şi singurătate. 2. boală psihică manifestată prin tristeţe, apatie, delir, anxietate şi obsesia sinuciderii. (< fr. mélancolie, lat. melancholia)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNmelancolíe (melancolíi), s.f. – Tristeţe (uşoară). – var. (înv.) melanholie. Mr. milancolie. ngr. μελαγχολία (Tiktin; Gáldi 209) în sec. XVIII şi mai tîrziu din fr. mélancolie (în mr. din it.). – Der. melancolic, adj., din fr. mélancolique.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.