toloácã — s. f., g. d. art. toloácei; pl. toloáce … Romanian orthography
toloci — A TOLOC//Í tolociésc tranz. 1) (terenuri) A face să se tolocească; a transforma în toloacă. 2) (ierburi, semănături etc.) A călca în picioare (culcând la pământ şi strivind). /<ucr. toloţyty Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX A SE… … Dicționar Român
clacă — CLÁCĂ, clăci, s.f. 1. Formă caracteristică a rentei feudale, constând din munca gratuită pe care ţăranul, fără pământ, era obligat să o presteze în folosul stăpânului de moşie. ♢ expr. Lucru de clacă = lucru făcut fără tragere de inimă, de… … Dicționar Român
imaş — IMÁŞ, imaşuri, s.n. Teren necultivat pe care creşte iarbă, folosit pentru păşunat; izlaz, păşune, suhat. – Din magh. nyomás. Trimis de gall, 19.10.2008. Sursa: DEX 98 IMÁŞ s. v. păşune. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime imáş s. n … Dicționar Român
ogor — OGÓR, ogoare, s.n. Bucată de pământ cultivată sau cultivabilă; ţarină. ♦ Câmp semănat cu acelaşi fel de plante (de obicei cereale); lan. ♦ Teren agricol, proprietate agricolă. ♦ Teren arabil folosit ca păşune timp de un an, pentru a fi mai fertil … Dicționar Român
pârloagă — PÂRLOÁGĂ, pârloage, s.f. Teren arabil lăsat nelucrat unul sau mai mulţi ani, pentru refacerea fertilităţii lui. ♦ (Colectiv) Ierburi crescute pe un teren arabil nelucrat; p. ext. brazda cosită de pe un asemenea loc. – Din bg. prelog, scr. parlog … Dicționar Român
pârlog — pârlóg, pârloáge, s.n. (reg.) loc nearat unul sau doi ani, pe care cresc ierburi; pârloagă, moină, obleagă, toloacă, rât, morogan, moruncă, nadaz, ţelină. Trimis de blaurb, 28.10.2008. Sursa: DAR pîrlóg ( oáge), s.n. – Ţarină, ogor negru. – var … Dicționar Român
păşune — PĂŞÚNE, păşuni, s.f. 1. Loc acoperit cu vegetaţie ierboasă perenă, unde pasc vitele. ♦ p. restr. Vegetaţie ierboasă, iarbă (de pe locul unde pasc vitele). 2. (înv. şi reg.) Păscut, păşunat. [var.: (înv. şi pop.) păşúnă s.f.] – lat. pastio … Dicționar Român
suhat — SUHÁT, suhaturi, s.n. 1. Păşune (pe lângă ape sau pe lângă locuri mocirloase); izlaz, imaş, suhăţie. 2. (reg.) Apă puţin adâncă (unde se adapă vitele). – cf. scr. s u v a t . Trimis de LauraGellner, 21.07.2004. Sursa: DEX 98 SUHÁT s. v. imaş,… … Dicționar Român
tabun — TABÚN, tabunuri, s.n. Sistem de creştere a cailor în libertate (pe păşune, în stepă); herghelie de cai aproape sălbatici, din stepă. ♦ Cireadă de vite; turmă de oi. ♦ (reg.) Păşune, izlaz. – Din ucr. tabun. Trimis de LauraGellner, 23.06.2004.… … Dicționar Român
