tocător

tocător
TOCĂTÓR, -OÁRE, tocători, -oare, adj., s.n. I. adj. Care toacă, care mărunţeşte, care zdrobeşte ceva. II. s.n. 1. Cuţit mare sau maşină de tocat carne, nutreţ etc. 2. Placă de lemn, de material plastic etc. pe care se toacă zarzavaturi, carne etc. ♦ Butuc pe care se taie lemne. [var.: (II) tocătoáre s.f.] – Toca + suf. -ător.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

TOCĂTÓR s. 1. satâr. (tocător de carne.) 2. (reg.) şişcă. (tocător de nutreţ.) 3. fund, (pop.) cârpător, (reg.) tocănitor. (tocător de ceapă.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

tocătór adj. m., pl. tocătóri; f. sg. şi pl. tocătoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

tocătór (cuţit, fund) s. n., pl. tocătoáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TOCĂT//ÓR1 tocătoroáre (tocătoróri, tocătoroáre) Care toacă. /a toca + suf. tocătortor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

TOCĂT//ÓR2 tocătoroáre n. 1) Cuţit pentru tocat. 2) Maşină de tocat nutreţ. 3) Placă (de obicei de lemn) pe care se toacă ceva. 4) rar Butuc pe care se taie lemne. /a toca + suf. tocătortor
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • cârpător — CÂRPĂTÓR, cârpătoare, s.n. (pop.) Bucată de lemn rotundă, pătrată sau dreptunghiulară, pe care se răstoarnă mămăliga sau pe care se taie carnea, ceapa etc.; fund. ♦ Scândură sau masă (pătrată) pe care se întinde aluatul. – lat. coopertorium.… …   Dicționar Român

  • dilacerator — dilaceratór s. n., pl. dilaceratoáre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DILACERATÓR s.n. Aparat grătar şi tocător pentru reziduuri şi pentru substanţe grosiere din apele uzate. [< fr. dilacérateur]. Trimis de… …   Dicționar Român

  • fund — FUND, funduri, s.n. 1. Partea de jos a unui vas, formând baza lui; cantitate de materii, lichide etc. rămasă pe această parte a vasului. ♦ Parte (mobilă) care formează baza unui butoi sau a altui recipient. ♦ Taler de lemn pe care se răstoarnă… …   Dicționar Român

  • lemn — LEMN, (2, 3) lemne s.n. 1. Ţesut conducător al unor plante superioare, alcătuit din trahee, parenchim şi fibre cu lignină, folosit ca material de construcţie, drept combustibil etc. ♢ expr. A fi de lemn (sau ca lemnul) = a nu simţi nimic, a fi… …   Dicționar Român

  • mărunţătoare — mărunţătoáre s.f. (reg.) scândură de tocat, tocător, fund. Trimis de blaurb, 05.07.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • oştoc — oştóc s.n. (reg.) tocător, fund. Trimis de blaurb, 17.08.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • satâr — SATẤR, satâre, s.n. 1. Cuţit mare de bucătărie, scurt, lat şi greu, pentru spart oase, pentru tocat carne etc. 2. Secure folosită în trecut ca armă de luptă sau ca unealtă a călăului. – Din tc. satir. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… …   Dicționar Român

  • sforgalău — sforgalău, sforgalăi, s.m. (reg.) tocător (persoană care toarce). Trimis de blaurb, 11.12.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • teler — telér, telére, s.n. (reg.) 1. capac. 2. tocător rotund. Trimis de blaurb, 08.03.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • toc — TOC1 interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură sau de o ciocănitură într un obiect sau într un material tare. – Onomatopee. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TOC2, tocuri, s.n. 1. Cutie ori suport de lemn …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”