tihni

tihni
TIHNÍ, pers. 3 tihneşte, vb. IV. intranz. A se bucura (în linişte) de ceva; a-i cădea bine, a-i prii ceva. [var.: (pop.) ticní vb. IV] – Din sl. tihnonti.
Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX '98

TIHNÍ vb. a-i prii. (Nu i-a tihni acolo.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

tihní vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. tihnésc, 3 sg. tihnéşte, imperf. 3 sg. tihneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. tihneáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A TIHN//Í pers. 3 tihniéşte intranz. pop. (construit cu dativul) A fi de folos; a prii. Odihna la mare îi tihnieşte. /<sl. tihnonti
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

tihní (-nésc, -ít), vb. – 1. A se bucura de odihnă, a sta liniştit. – 2. A se simţi bine, a profita de ceva, a-i conveni. – var. Mold. ticni, Trans. tigni (şi var.). Rezultat din confuzia sl. tichnąti "a fi odihnit" cu sl. tekniti "a se simţi bine" (Cihac, II, 409). Se conjugă numai la pers. III; cu primul sens, se foloseşte aproape exclusiv participiul tihnit. – Der. tihnă, s.f. (linişte, odihnă, repaus), postverbal; tihneală, s.f. (pace, linişte); netihnă, s.f. (nelinişte).
Trimis de blaurb, 10.03.2009. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • tihnit — TIHNÍT, Ă, tihniţi, te, adj. (Despre viaţa cuiva; adesea adverbial) Liniştit, lipsit de griji. ♦ Paşnic, odihnitor. [var.: (pop.) ticnít, ă adj.] – v. tihni. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TIHNÍT adj. 1. v. liniştit …   Dicționar Român

  • prii — PRIÍ, pers. 3 prieşte, vb. IV. intranz. unipers. (Construit cu dativul) A i fi cuiva prielnic, favorabil, a i fi de folos, a i cădea bine; a i tihni; a face să prospere. – Din sl. prijati. Trimis de romac, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PRIÍ vb. 1.… …   Dicționar Român

  • tihneală — TIHNEÁLĂ, tihneli, s.f. (înv.) Faptul de a i tihni, de a avea tihnă. [var.: ticneálă s.f.] – Tihni + suf. eală. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TIHNEÁLĂ s. v. astâmpăr, calm, linişte, odihnă, pace, repaus, tihnă. Trimis de… …   Dicționar Român

  • tihnă — TÍHNĂ, tihne, s.f. Linişte deplină, pace, tihnire; viaţă liniştită, lipsită de griji; odihnă, repaus. ♦ (înv.) Mulţumire, satisfacţie. [var.: (pop.) tícnă s.f.] – Din tihni (derivat regresiv). Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • ticni — TICNÍ vb. IV v. tihni. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 …   Dicționar Român

  • tihnire — TIHNÍRE, tihniri, s.f. (înv.) Tihnă. [var.: ticníre s.f.] – v. tihni. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  tihníre s. f., g. d. art. tihnírii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • ţehni — ţehní ( nésc, ít), vb. – A lătra, a hămăi. – var. ţîhni. Mag. csehelni (Cihac, II, 434). Trimis de blaurb, 03.03.2009. Sursa: DER …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”