- tihneală
- TIHNEÁLĂ, tihneli, s.f. (înv.) Faptul de a-i tihni, de a avea tihnă. [var.: ticneálă s.f.] – Tihni + suf. -eală.Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98TIHNEÁLĂ s. v. astâmpăr, calm, linişte, odihnă, pace, repaus, tihnă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimetihneálă s. f., g.-d. art. tihnélii; pl. tihnéliTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.