- săruri
- săruri (lichid pentru trezire din leşin) s. f. pl.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
eflorescenţă — EFLORESCÉNŢĂ, eflorescenţe, s.f. 1. Începutul înfloririi unei plante; fig. înflorire, dezvoltare sub aspecte bogate. 2. Transformare în pulbere a unor săruri cristalizate, prin pierderea apei de cristalizare; (concr.) sare cu aspect de pulbere… … Dicționar Român
halogen — HALOGÉN, Ă, halogeni, e, s.m., adj. 1. s.m. Nume generic pentru elementele fluor, clor, brom, iod şi astatiniu, care se pot combina direct cu metalele, dând săruri. 2. adj. Care dă naştere la săruri. – Din fr. halogène. Trimis de gall, 13.09.2007 … Dicționar Român
crustă — CRÚSTĂ, cruste, s.f. 1. Strat exterior care se formează, prin solidificare, uscare etc., la suprafaţa unor corpuri moi; coajă, scoarţă. ♢ spec. Strat anatomic protector format la suprafaţa unei plăgi care începe să se cicatrizeze. 2. Strat… … Dicționar Român
dur — DUR1, Ă, duri, e, adj. 1. (Despre corpuri solide) Greu de zgâriat sau de străpuns; tare. 2. (Despre ape) Care conţine săruri (de calciu şi magneziu) peste limita admisă pentru apele potabile industriale. 3. (În sintagma) Consoană dură = consoană… … Dicționar Român
argirism — ARGIRÍSM s.n. (med.) Intoxicaţie cu săruri de argint; argiroză. – Din fr. argyrisme. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ARGIRÍSM s. v. argiroză. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime argirísm s. n … Dicționar Român
eflorescent — EFLORESCÉNT, Ă, eflorescenţi, te, adj. 1. Care înfloreşte, care se află în eflorescentă (1); fig. înfloritor, bogat în aspecte sau detalii. 2. (chim.; despre săruri) care îşi pierde o parte din apa de cristalizare şi capătă un aspect de pulbere.… … Dicționar Român
saliniza — SALINIZÁ, salinizéz, vb. I. tranz. şi refl. A face să devină sau a deveni salin; a (se) îmbiba cu săruri solubile. – Din fr. saliniser. Trimis de LauraGellner, 17.07.2004. Sursa: DEX 98 A se saliniza ≠ a se desaliniza Trimis de siveco,… … Dicționar Român
sare — SÁRE, (2, 4) săruri, s.f. 1. Substanţă cristalină, sfărâmicioasă, solubilă în apă şi cu gust specific, care constituie un condiment de bază în alimentaţie şi este folosită în industria conservelor, în tăbăcărie, în industria chimică etc.; clorură … Dicționar Român
sevă — SÉVĂ, (rar) seve, s.f. Suc nutritiv încărcat cu săruri minerale, care circulă în vasele plantelor şi le hrăneşte. ♦ fig. Izvor de energie; putere, vigoare, vlagă. – Din fr. sève. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SÉVĂ s. (bot.) suc,… … Dicționar Român
bromism — BROMÍSM s.n. Intoxicaţie cu brom sau cu săruri de brom. – Din fr. bromisme. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98 bromísm s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic BROMÍSM s.n. Intoxicaţie cu săruri de brom. [< … Dicționar Român