- suspiciune
- SUSPICIÚNE, suspiciuni, s.f. Lipsă de încredere în cineva, îndoială în ceea ce priveşte corectitudinea, legalitatea faptelor sau onestitatea intenţiilor cuiva; bănuială, neîncredere. [pr.: -ci-u-] – Din fr. suspicion, lat. suspicio, -onis.Trimis de ionel, 28.05.2008. Sursa: DEX '98SUSPICIÚNE s. bănuială, neîncredere, (livr.) circumspecţie, incredulitate, (pop.) prepus, (prin Mold.) bănat, (prin Ban.) bedă, (înv.) prepunere. (O atitudine de continuă suspiciune.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimesuspiciúne s. f. (sil. -ci-u-), g.-d. art. suspiciúnii; pl. suspiciúniTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSUSPICIÚN//E suspiciunei f. 1) Atitudine care denotă neîncredere în autenticitatea unui lucru sau în onestitatea unei persoane; bănuială. A avea suspiciunei. 2) Lipsă de încredere. [G.-D. suspiciunii; Sil. -ci-u-] /<lat. suspicio, suspiciuneonis, fr. suspicionTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSUSPICIÚNE s.f. Bănuială, presupunere; neîncredere. [pron. -ci-u-. / cf. fr. suspicion, it. suspicione, lat. suspicio].Trimis de LauraGellner, 23.05.2007. Sursa: DNSUSPICIÚNE s. f. nesiguranţă, îndoială privind corectitudinea, legalitatea faptelor sau onestitatea intenţiilor cuiva; bănuială, neîncredere. (< fr. suspicion, lat. suspicio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.