- subţia
- SUBŢIÁ, subţiez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A face să devină sau a deveni mai subţire (I 1). ♢ expr. (tranz.) A-şi subţia buzele (sau gura) = a-şi strânge buzele, făcându-le să pară mai subţiri, mai mici; a vorbi din vârful buzelor. ♦ tranz. (Despre îmbrăcăminte) A face ca cel care o poartă să pară mai zvelt, mai slab. 2. tranz. A face ca un corp lichid sau gazos să fie mai puţin concentrat, mai puţin dens; a dilua. 3. tranz. A face ca glasul să aibă un timbru mai subţire, mai înalt. 4. refl. fig. (Despre oameni şi despre însuşirile sau manifestările lor; (adesea ir.) A deveni mai rafinat, mai civilizat, mai fin; a se rafina, a se cultiva, a se stila. [pr.: -ţi-a] – lat. subtiliare.Trimis de LauraGellner, 22.06.2004. Sursa: DEX '98A (se) subţia ≠ a (se) îngroşaTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeSUBŢIÁ vb. 1. (reg.) a (se) subţira. (A subţia un obiect, un fâr.) 2. a se alungi. (Se subţia la un capăt.) 3. v. dilua. 4. a ascuţi, a piţigăia, (reg.) a piţigărni. (Îşi subţia glasul.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeSUBŢIA vb. v. civiliza, cultiva, gâtui, îngusta, rafina, rarefia, stila, strâmta, sugruma.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimesubţiá vb. (sil. -ţi-a), ind. prez. 1 sg. subţiéz, 3 sg. şi pl. subţiáză, 1 pl. subţiém (sil. -ţi-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. subţiéze; ger. subţiínd (sil. -ţi-ind)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA SUBŢI//Á subţiaéz tranz. A face să se subţieze. /<lat. subtiliareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE SUBŢI//Á mă subţiaéz intranz. 1) A deveni (mai) subţire. 2) fig. A deveni (mai) manierat; a se şlefui; a se ciopli; a se civiliza. /<lat. subtiliareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXsubţiá (-iéz, -át), vb. – 1. A face subţire, a slăbi, a se trage. – 2. A cizela, a rafina. – 3. A dilua, a face mai deschisă o culoare. – var. supţia. lat. subtῑlĭāre (Densusianu, Hlr., 166; Puşcariu 1669; REW 8398), cf. it. sottigliare. cf. subţire.Trimis de blaurb, 04.02.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.