şerfui

ŞERFUÍ, şerfuiesc, vb. IV. tranz. A subţia marginea pieilor în timpul confecţionării, pentru ca acestea să poată fi îndoite, suprapuse sau cusute. – Din germ. schärfen "a ascuţi".

Trimis de LauraGellner, 28.04.2004. Sursa: DEX '98



şerfuí vb., prez. 1 sg. şi 3 pl. şerfuíesc, imperf. 3 sg. şerfuiá; conj. prez 3 sg. şi pl. şerfuiáscă

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



A ŞERFU//Í şerfuiiésc tranz. (piei) A subţia pe la margini (pentru a le putea îndoi sau coase mai uşor). /<germ. Scharfen

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX