Dicționar Român. 2013.
laminaj — LAMINÁJ s.n. Indice care caracterizează gradul de subţiere prin laminare a unei înşiruiri de fibre textile. – Din fr. laminage. Trimis de LauraGellner, 16.05.2004. Sursa: DEX 98 lamináj s. n., pl. lamináje Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
acromacrie — ACROMACRÍE s. f. deformaţie congenială prin alungire şi subţiere a degetelor. (< fr. acromacrie) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
efilare — efiláre s. f., pl. efilări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic EFILÁRE s.f. Acţiunea de a efila. ♦ (geol.) Subţiere treptată până la dispariţie a unui strat. [< efila]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
plătuire — plătuíre, plătuíri, s.f. (reg.) rindeluire, netezire; subţiere. Trimis de blaurb, 29.09.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
stricţiune — STRICŢIÚNE, stricţiuni, s.f. (fiz.) Contracţie. [pr.: ţi u ] – Din fr. striction. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STRICŢIÚNE s. 1. v. contracţie. 2. v. subţiere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
subţiare — subţiáre (= subţiere) s.f. (pl. subţieri) Trimis de gall, 07.03.2008. Sursa: DMLR … Dicționar Român
subţietură — subţietúră, subţietúri, s.f. (înv.) 1. scădere a grosimii; contracţiune, stricţiune, subţiere. 2. scădere a concentraţiei sau a consistenţei unor corpuri lichide sau vâscoase; diluare. 3. scădere a densităţii unor corpuri în stare gazoasă;… … Dicționar Român
subţirare — subţiráre, s.f. (înv.) 1. subţiere, micşorare. 2. parte subţire a unui corp, a unui obiect. Trimis de blaurb, 25.01.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
sugrumătură — SUGRUMĂTURĂ, sugrumături, s.f. Parte îngustă sau subţiată a unui lucru; loc în care se produce o îngustare sau o subţiere; gâtuitură, gâtuire. – Sugruma + suf. ătură. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SUGRUMĂTÚRĂ s. 1. gâtuitură … Dicționar Român
supţiare — SUPŢIÁRE s.f. v. subţiere. Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
