Dicționar Român. 2013.
strigăt — STRÍGĂT, strigăte, s.n. 1. Cuvânt, şir de sunete emise de cineva cu voce ridicată; ţipăt, strigare. ♦ Invocare. 2. Anunţare, semnalizare (cu voce puternică); comandă. 3. Sunet, şir de sunete sau zgomot caracteristic scos de un animal sau de o… … Dicționar Român
strigat — (L). Streaked, striped … Dictionary of word roots and combining forms
răget — RẮGET, răgete, s.n. Strigăt, zbieret, urlet puternic scos de unele animale; p. ext. strigăt, ţipăt puternic al omului. – Rage + suf. et. Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98 RẮGET, răgete, s.n. Strigăt, zbieret, urlet puternic scos de… … Dicționar Român
chiu — s.n. 1. Strigăt de bucurie. 2. (În expr.) Chiu şi vai = suferinţă, durere; fig. sărăcie, mizerie. Cu chiu, cu vai sau cu chiu şi vai = cu mare greutate, după multe eforturi. – Onomatopee. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CHIU s. v.… … Dicționar Român
ţipăt — ŢÍPĂT, ţipete, s.n. Strigăt ascuţit (de durere sau de spaimă), zbieret, urlet, strigăt. [var.: ţípet s.n.] – Ţipa1 + suf. ăt. Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX 98 Ţipăt ≠ şoaptă, tăcere Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … … Dicționar Român
exclamaţie — EXCLAMÁŢIE, exclamaţii, s.f. Cuvânt, propoziţie sau frază rostită cu un ton ridicat (şi prelungit), pentru a exprima o stare afectivă puternică; strigăt, exclamare. – Din fr. exclamation, lat. exclamatio. Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa: DEX… … Dicționar Român
răcnet — RẮCNET, răcnete, s.n. 1. Zbieret, urlet de animal. 2. Strigăt puternic scos de om. – Răcni + suf. et. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RĂCNET s. v. strigăt. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime răcnet s. n., pl … Dicționar Român
urlet — ÚRLET, urlete, s.n. 1. Strigăt puternic şi prelung scos de oameni sau de animale. ♦ Vorbă cu tonul foarte ridicat; strigăt. ♦ Plâns cu hohote, violent şi zgomotos. ♦ Executare a unui cântec cu tonul foarte ridicat (şi în mod neplăcut pentru auz) … Dicționar Român
zbieret — ZBIÉRET, zbierete, s.n. 1. Urlet specific pe care îl scoate un animal. 2. Strigăt puternic pe care îl scoate un om din cauza mâniei, a spaimei sau a unei dureri; ţipăt. [var.: zbiérăt s.n.] – Zbiera + suf. et. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
aho — AHÓ interj. 1. Strigăt cu care se încetineşte sau opreşte mersul boilor (înjugaţi). 2. Strigăt cu care începe pluguşorul. 3. Strigăt prin care căutăm să oprim pe cineva de a face ceva. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ahó interj … Dicționar Român
